Candidati independenti influenteaza alegerile din SUA

Ralph Nader, activist independent pentru drepturile consumatorilor, s-a inscris, pentru a cincea oara, in cursa pentru alegerile prezidentiale din SUA.

Ralph Nader a fost acuzat ca in cursa electorala din 2000 a „luat“ din voturile democratilor, ceea ce a facut ca acestia sa piarda alegerile in favoarea lui George W. Bush, care a cistigat la
o diferenta foarte mica. Nader (74 de ani) si-a anuntat intentia la postul tv NBC si a declarat ca, daca democratii nu sint in stare sa cistige anul acesta din cauza implicarii sale in alegeri, inseamna ca nu sint suficient de buni si ar trebui sa „plece acasa“. El spune ca are inca un mesaj pentru alegatori referitor la protectia mediului, siguranta la locul de munca
si contra intereselor corporatiste. Nader sustine ca instinctele benefice si cunostintele pe care le detine Barack Obama sint autocenzurate, avind in vedere afirmatia privind sprijinul pentru israelienii care „distrug“ Fisia Gaza.

Candidatura lui Nader este cea de-a cincea, dupa cele din 1992, 1996, 2000 si 2004. Ralph Nader a fost candidat al Partidului Verde in 2000 si a obtinut 97.000 de voturi in statul Florida (2,7% din voturi), stirnind nemultumirea democratilor pentru ca ar fi distrus sprijinul pentru Al Gore, fostul vicepresedinte, aducindu-i victoria lui Bush. Nader a cistigat 0,3% din voturile la nivel national in 2004, participind la alegeri doar in 24 dintre statele SUA. Se pare ca aceasta noua candidatura ar fi in defavoarea lui Obama, pentru ca i-ar putea „fura“ din voturile pe care se bazeaza senatorul de Illinois. Obama a anuntat ca ei doi au discutat cu o zi inainte pe aceasta tema si n-au reusit sa ajunga la o concluzie comuna in privinta conditiilor puse de Nader.

Hillary Clinton considera ca gestul lui Nader este regretabil. „Imi amintesc cind a mai candidat si rezultatele n-au fost benefice pentru nimeni - nici macar pentru tara noastra“, a spus Clinton, adaugind insa ca e o tara libera si fiecare e liber sa faca ce crede de cuviinta. De mult timp, Nader incearca sa nege reputatia de care „se bucura“ in privinta participarii sale la prezidentiale de-a lungul timpului.

Partidele mici
(numite in SUA „al treilea partid“, dupa cele doua importante, Partidul Republican si cel Democrat) au si ele candidati pentru Casa Alba, care nu iau parte insa la alegerile preliminare, ci participa direct in campania
electorala din toamna, cu sanse foarte mici de reusita. Partidul Constitutional, Partidul Verde, Partidul Libertarian, Partidul Prohibitiei, Partidul Socialist sint printre cele mai cunoscute care vor nominaliza candidati in acest an, decizia urmind a se lua la conventiile nationale din vara. Doar sase (in anii 1800-1850) dintre cei 43 de presedinti de pina acum n-au facut parte din cele doua partide mari - republican si democrat.

Unul dintre cei mai cunoscuti candidati independenti a fost Ross Perot, un om de afaceri
din Texas, care a intrat in cursa electorala pentru presedintie in 1992 si 1996. Cu o avere estimata la 4,4 miliarde de dolari, Perot este unul dintre cei mai bogati americani. Anul acesta vor exista in jur de 30 de candidati independenti, printre care, probabil, si primarul New Yorkului, Michael Bloomberg.

Sarkozy exclude Germania din cel mai mare proiect european dorit de Franţa

Tandemul franco-german, creditat de zeci de ani drept nucleul dur care a pus în mişcare crearea comunităţii „Celor 27”, este marcat de tensiuni din ce în ce mai vizibile. Schimbul de „ştafetă” de la Palatul Elysée din mai 2007, când Nicolas Sarkozy a preluat „cârma” Hexagonului, se răsfrânge asupra dialogului cu autorităţile de la Berlin. Proiectele europene, şi nu numai, ale preşedintelui francez au pus pe jar atât Cancelaria germană, cât şi autorităţile de la Bruxelles, mai ales că Sarkozy nu a renunţat la ele. Acesta a fost şi cazul fondării Uniunii Mediteraneene (UM), care nemulţumeşte Berlinul, dar şi alte state europene.

SARKOZY SE SCUZĂ PRIN AGENDA ÎNCĂRCATĂ

Situaţia este atât de problematică, încât preşedintele Nicolas Sarkozy a amânat mini-summit-ul cu Angela Merkel, care trebuia să aibă loc la 3 martie, pentru data
de 9 iunie, relatează „EUObserver”. Parisul a negat însă orice fel de acuzaţie legată de faptul că liderul de la Elysee ar fi reprogramat-o pe doamna Merkel din cauza divergenţelor pe tema Uniunii Mediteraneene. Vina a fost aruncată pe programul
extrem de încărcat al preşedintelui. În ciuda argumentelor, este greu de crezut că Sarkozy ar fi amânat o astfel de întâlnire fără un motiv mai întemeiat, mai ales că din declaraţiile mai multor oficiali germani reiese că Berlinul a avertizat în repetate rânduri Parisul în legătură cu acest proiect sarkozist. Mai mult decât atât, „ruptura” dintre cele două capitale a putut fi remarcată şi prin faptul că autorităţile franceze nu au invitat Germania la deschiderea summit-ului UM de la 13 iulie, ci doar abia a doua zi, împreună cu restul statelor UE, pentru a semna acordul de înfiinţare a forului.

IDEI DIFERITE, BUGET TOT DE LA UE

Astfel, o amânare a discuţiilor cu Germania îi va oferi timpul necesar preşedintelui francez pentru a-şi desăvârşi în linişte proiectul privind UM, care presupune, dincolo de o mai strânsă cooperare între statele cu ieşire la Marea Mediterană, şi cooptarea Turciei şi înfiinţarea mai multor instituţii pe banii europeni (din fondurile alocate pentru politica de vecinătate). Iritarea Berlinului este astfel cât se poate de îndreptăţită. În primul rând, Sarkozy vrea să creeze un nou organism
, în afara Uniunii Europene, dar pe banii comunităţii „Celor 27”, în condiţiile în care nu toate statele membre au fost invitate să ia parte la UM. Mai mult
decât atât, Parisul implică autorităţile de la Ankara în acest for, un fel de premiu de consolare pentru amânarea aderării la Uniunea Europeană. Sarkozy ar putea invoca ulterior că Turcia şi-a găsit locul în acest for şi nu mai e nevoie de integrarea acesteia în UE. Însă ceea ce îi deranjează poate cel mai mult pe germani este faptul că ei nu se vor mai regăsi, ca în cazul comunităţii europene, în centrul de greutate al noii structuri
, alături de francezi şi nici nu li s-a solicitat măcar acordul faţă de acest proiect. Argumentele lor sunt cu atât mai puternice şi vor fi susţinute şi de alte state din UE, nemulţumite de acest proiect, având în vedere că există deja un parteneriat euro-mediteranean, „Procesul Barcelona”. (M.T.)

Argentina şi Brazilia crează o unitate nucleară comună

Aflate mult timp
într-o competiţie economică acerbă şi a profilurilor sociale, Argentina şi Brazilia au hotărât să renunţe la rivalităţile istorice şi să coopereze pentru sporirea surselor de energie necesare creşterii economice. Argentinienii şi brazilienii vor construi acum un reactor nuclear comun, pentru a compensa scăderea resurselor energetice cu care se confruntă ambele ţări.

Acordul a fost anunţat după discuţiile care au avut loc, pe 22 februarie, la Buenos Aires, între preşedinta argentiniană, Cristina Kirchner, şi preşedintele brazilian, Ignacio Luiz Lula da Silva.

Fiecare dintre cele două state are deja câte două centrale energo-nucleare funcţionale, iar ambele sunt semnatare ale Tratatului de non-proliferare nucleră. Prin semnarea noului acord Brazilia şi Argentina vor nu doar să-şi sporească resursele energetice, dar şi să-şi întărească rolul pe scena internaţională - relatează BB.

Împărţirea gazului bolivian

Pe de altă parte, cele două state rămân pe plan energetic în concurenţă regională. Fiecare încearcă să-şi asigure o cantitate mai mare de gaze naturale din Bolivia, ţara cu cele mai mari rezerve de gaze
naturale din regiune.

Brazilia importă 30 de milioane mc de gaze naturale pe zi din Bolivia, în timp ce Argentina cumpără doar 7,7 milioane mc, dar îşi doreşte o creştere a importurilor pentru susţinerea creşterii economice. Autorităţile braziliene refuză să cedeze Argentinei o parte din gazul natural
pe care îl importă acum din Bolivia - constată International Herald Tribune.

Bolivia, este prinsă la mijloc, deşi se confruntă ea însăşi cu dificultăţi legate de creşterea cererii interne de energie
şi de paralizarea investiţiilor în sectorul energetic odată cu naţionalizarea industriei
de gaze naturale de către preşedintele Evo Morales.

UE cere detalii despre anchetele zborurilor CIA

Comisia Europeană aşteaptă din partea autorităţilor de la Bucureşti detaliile investigaţiilor legate de presupusele zboruri CIA cu suspecţi de terorism care ar fi trecut prin România.

Ministerul Justiţiei a primit o scrisoare în acest sens din partea comisarului Franco Frattini.

În urmă cu două zile, ediţia electronică a Washington Post a publicat declaraţiile unui oficial român care a ţinut să-şi păstreze anonimatul, declaraţii care pot duce la concluzia că teritoriul României ar fi putut fi tranzitat de zboruri ilegale ale CIA.

Purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru justiţie şi afaceri
interne Franco Frattini, domnul Roscam Abbing, a declarat la BBC că mulţumeşte autorităţilor române pentru informaţiile furnizate în această chestiune în toamna trecută dar că Bruxelles-ul doreşte mai multe
detalii.

“Am cerut informaţii mai detaliate, în particular care au fost paşii exacţi făcuţi în investigaţie, care autorităţi au fost implicate în această anchetă, ce fel de materiale au descoperit”.


Am cerut informaţii mai detaliate, în particular care au fost paşii exacţi făcuţi în investigaţie, care autorităţi au fost implicate în această anchetă, ce fel de materiale au descoperit

Roscam Abbing

“De asemenea dorim o copie
a raportului întocmit de comisia parlamentară de anchetă. În plus
, dorim să ştim ce alte investigaţii ulterioare s-au desfăşurat sau sunt în curs în această chestiune în România după cel de-al doilea raport Dick Marty publicat în iunie anul trecut, raport care conţinea informaţii foarte serioase şi detaliate legate de acuzaţiile privind rolul României în aceste zboruri”, spune purtătorul de cuvânt al comisarului Frattini.

Domnul Abbing a amintit că este vorba de acuzaţii privind nerespectarea drepturilor omului şi care necesită investigaţii detaliate, imparţiale şi independente.

Scrisoare către Ministerul Justiţiei

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Justiţiei, Gelaledin Nezir, a declarat la BBC că instituţia sa a primit scrisoarea din partea Comisiei Europene şi că se fac demersuri pentru a da un răspuns.

„Probabil că, aşa cum au declarat şi dânşii, datele nu au fost suficient de clare".

"Ne vom strădui să facem demersul către comisia parlamentară specială care a anchetat această situaţie, pentru a transmite Comisiei Europene un răspuns care să cuprindă date
suplimentare referitoare la această situaţie”, spune domnul Nezir.


Ne vom strădui să facem demersul (...) pentru a transmite Comisiei Europene un răspuns care să cuprindă date suplimentare referitoare la această situaţie

Gelaledin Nezir

Anterior, şeful comisiei de apărare din Senat Cristian Diaconescu a explicat cum ar trebui să răspundă România la această chestiune.

“În primul rând să trateze cu toată disponibilitatea instituţională, şi ca partener al Uniunii Europene, orice fel de solicitare de dialog şi clarificare în legătură cu aspectele menţionate în ce priveşte eventuale închisori sau zboruri ale CIA, găzduite sau sprijinite de pe teritoriul românesc”, spune Cristian Diaconescu.

Autorul unui raport al Parlamentului European în această chestiune, Claudio Fava, a declarat recent că investigaţiile cu privire la zborurile ilegale ale CIA în Europa trebuie reluate.

Alte două rapoarte au fost întocmite pentru Consiliul European de Dick Marty.

În cel de-al doilea raport, dat publicităţii în iunie anul trecut, se spunea că fostul şi actualul preşedinte al României dar şi fostul ministru al Apărării Ioan Mircea Paşcu ar fi ştiut de existenţa unor centre de detenţie pentru suspecţi de terorism pe teritoriul României.

Cei amintiţi au negat aceste acuzaţii iar autorităţile române au susţinut mereu că nu au dovezi că ar fi existat asemenea zboruri sau centre de detenţie.

Şi comisia parlamentară specială pentru investigarea acestei situaţii a spus că nu a găsit asemenea dovezi.

Omri Sharon merge la inchisoare de ziua tatalui

Ariel Sharon implineste astazi 80 de ani. Zeci de ziaristi si televiziuni din lumea intreaga doresc sa asiste la
eveniment: familia lui Ariel Sharon sarbatoreste acum ziua de nastere a fostului prim-ministru si general al Israelului intr-o atmosfera apasatoare.

Pe langa faptul ca sarbatoritul e inconstient, in aceeasi zi, Omri, fiul lui Sharon va trebui sa se prezinte la inchisoare. El a fost condamnat la 9 luni de detentie pentru delicte financiare savarsite in campania
de alegeri a tatalui sau in functia de presedinte al Partidului Likud si de premier al Israelului.
Traditia insa va fi respectata, ca in fiecare an: familia batranului ii va aduce un tort urias cu lumanarele. Sharon nu va putea sa taie felii si sa le imparta: din 4 ianuarie 2006, el traieste intr-un spital din Ierusalim, in stare de coma continua. Fiii sai continua sa spere intr-un miracol; ei isi viziteaza tatal cat pot de des, il asaza intr-un fotoliu in fata televizorului si-i vorbesc. Acesta nu raspunde, dar fiii sunt convinsi ca intelege totul si afirma ca Sharon clipeste afirmativ la unele dintre intrebarile lor. Uneori, este deconectat de la aparate
si respira prin forte proprii. In acte, Sharon s-a nascut in noaptea dintre 26 si 27 februarie 1928, in satul Kfar Malal, in Palestina mandatara. Parintii, Shmuel si Dvora Scheinermann, au emigrat dupa primul razboi mondial din Brest-Litovsk (Belarus). Vorbeau ruseste si idis. Sharon a invatat de la parinti sa vorbeasca ruseste. Cariera sa militara si politica a fost meteorica si stralucitoare. Desi in actele
oficiale ziua nasterii figureaza pe 26 februarie, Sharon si-a sarbatorit-o intotdeauna pe 27.

Putin ar putea crea tensiuni la summitul NATO de la Bucureşti

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin ar putea încerca să divizeze Alianţa Nord-Atlantică, la
summit-ul programat în aprilie, la Bucureşti. Potrivit unui expert citat de International Herald Tribune, mărul discordiei l-ar reprezenta problema aderării Georgiei şi Ucrainei la NATO. Vladimir Putin ar putea cere statelor aliate să amâne discuţiile referitoare la acceptarea celor două ţări. Şi aceasta pentru că Alianţa este deja copleşită de problema Kosovo şi de situaţia din Afganistan.

Analiştii susţin că liderii NATO au stabilit agenda summit-ului astfel încât reuniunea cu Putin să figureze ultima, după discuţiile pe tema Afganistanului sau a extinderii organizaţiei.

Trimisul Rusiei la NATO, Dimitri Rogozin, a declarat vineri că Alianţa nu ia în calcul aderarea Ucrainei şi Georgiei. Reprezentantul Rusiei a adăugat că Georgia nu întruneşte condiţiile pentru a fi membru NATO, în timp
ce Ucraina este indecisă.

Rogozin a spus că declaraţiile Ucrainei şi Georgiei referitoare la dorinţa de a obţine calitatea de membri ai Alianţei fac parte dintr-o campanie
de PR, menită să dezechilibreze Rusia.

Teodor Melescanu ramine interimar

Conducerea PNL nu a discutat luni despre situatia de la
conducerea Ministerului Justitiei, Teodor Melescanu urmind sa asigure in continuare interimatul. „Nu s-a discutat absolut nimic despre nominalizarea de la Ministerul Justitiei in sedinta de astazi (luni - n.r.). Eu ramin interimar“, a declarat Teodor Melescanu, la finalul sedintei Biroului
Politic Central al PNL, citat de MEDIAFAX. Premierul Calin Popescu Tariceanu a declarat vineri, la Galati, ca vrea sa analizeze motivarea publicata de Curtea Constitutionala in Monitorul Oficial in cazul Noricai Nicolai si abia apoi va lua o decizie in ceea ce priveste functia de ministru al Justitiei.

Teodor Melescanu a mai precizat ca, dupa expirarea interimatului sau, toate posibilitatile sint deschise, implicind fie numirea unui ministru, fie un nou interimat, fie prelungirea interimatului. „L-am informat pe premier. A ramas sa aleaga cea mai buna si mai potrivita cale de solutionare a acestei probleme, mai ales o cale care sa nu creeze din nou o tema de disputa, ci, dimpotriva, sa rezolve o problema care este destul de urgenta“, a precizat Melescanu.

Conducerea PNL a aprobat, prin vot, nominalizarea lui Teodor Melescanu pentru functia de ministru al Justitiei si a senatorului Radu Stroe pentru postul de ministru al Apararii. Traian Basescu a anuntat ca nu va fi de acord cu revocarea ministrului Apararii inainte de Summitul NATO de la Bucuresti.

Premierul critică ordinul Ministerului Muncii

rimul ministru Călin Popescu Tăriceanu a criticat luni ordinul prin care Ministerul Muncii anunţa o serie de venituri care urmează să fie impozitate.

Mai mult
, premierul a cerut anularea acestui ordin care, spune el, ar lăsa impresia că Guvernul stabileşte impozite noi.

"I-am atras atenţia ministrului Păcuraru că a procedat greşit şi i-am cerut să anuleze ordinul pe care l-a dat şi care nu aduce nimic în plus faţă de legislaţia existentă”.

“S-a făcut o greşeală şi în ceea ce înseamnă comunicarea pentru că s-a lăsat impresia că se introduc taxe şi impozite noi”.


I-am atras atenţia ministrului Păcuraru că a procedat greşit şi i-am cerut să anuleze ordinul pe care l-a dat şi care nu aduce nimic în plus faţă de legislaţia existentă

Călin Popescu Tăriceanu

“Codul fiscal e extrem de explicit şi nu avem nevoie de explicaţii pe care să le dea funcţionărimea din minister”, a declarat premierul.

La rândul său, ministrul Muncii Paul Păcuraru a declarat că impozitele respective sunt stabilite, de fapt, de Codul Fiscal şi nu de ordinul său.

Impozite noi sau nu?

Codul Fiscal, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008, stabileşte noi cote de impozitare a aşa numitului venit salarial brut realizat.

Codul nu explică însă ce înseamnă acest venit.

O face în schimb Ministerul Muncii printr-un ordin care înşiră o serie de venituri neimpozitate până acum: sporurile de conducere sau de merit, plata orelor suplimentare, precum şi gărzile - în cazul medicilor
, primele şi cadourile
de sărbători, abonamentele şi costurile convorbirilor telefonice.

Lavinia Şandru cere demisia lui Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii

eputatul PIN, Lavinia Şandru cere demisia ministrului Culturii Adrian Iorgulescu. Asta pentru că în toamna anului trecut, consilierul de stat Marius Marian Şolea, muzicianul Florin Chilian şi realizatorul George Mihalcea au făcut o plângere la DNA, în care reclamau ilegalităţi comise de către Ministerul Culturii şi Cultelor. Aceştia contestau modul în care zeci de miliarde de lei vechi au fost cheltuiţi pentru promovarea imaginii României în străinătate.

Conform plângerii făcută de cei trei, Adrian Iorgulescu a dat în 2005 unor apropiaţi peste 22 de miliarde de lei vechi de la bugetul
de stat. Cu acesti bani trebuiau create 10.000 de pachete de promovare a României, destinate personalului diplomatic din Uniunea Europeană. Deputatul PIN susţine că firmele care ar fi trebuit să se ocupe de editarea acestor pachete au fost selectate înainte de eliberarea documentaţiei oficiale a Guvernului.

"Pe 15 noiembrie se întocmeşte documentarea şi se stabileşte comisia (...) Prima negociere este pe 4 noiembrie (...) A doua negociere este pe 9 noimbrie...deci tot înainte de 15 noiembrie", a declarat Lavinia Şandru.

Mai mult
, Şandru susţine că aceste pachete nu au fost văzute de nimeni. Asta deşi Ministerul de Externe a anunţat, în martie 2006, că şase tiruri şi un microbuz au plecat la destinaţie cu cele 10.000 de pachete în datele de 19 şi 20 noiembrie 2005.

"Eu am bănuiala că acele colete nu au fost trimise... nu au ajuns la cei 10.000 de destinatari (...) Nimeni nu a văzut acele produse
, acele colete, nimeni", a precizat Şandru.

În acest context
, Şandru a cerut demisia ministrului Iorgulescu până la ora zece în această dimineaţă.

Iorgulescu este al nouălea demnitar din Guvernul Tăriceanu care este anchetat.

Adepţii anticipatelor, speriaţi de Văcăroiu cu scăderea pensiilor

El i-a speriat pe senatorii PSD, care se gândesc să susţină căderea guvernului, cu faptul că la calculul pensiei se ia în considerare mandatul întreg.

Ideea PSD cu provocarea alegerilor anticipate e sabotată chiar din interiorul partidului. O mică contribuţie şi-a adus ieri şi preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu.

Acesta i-a avertizat ieri pe senatorii PSD să aibă grijă cum votează la moţiunile de cenzură şi pentru provocarea alegerilor anticipate, deoarece de pensia de parlamentar se vor bucura doar aceia care şi-au dus
mandatul până la capăt. Avertismentul lui Văcăroiu a venit în contextul discuţiilor din grupul senatorial al PSD privind atitudinea faţă de moţiunea de cenzură a PDL.

Parlamentarii PSD de Argeş şi de Dolj au susţinut că vor sprijini demersul PDL, deoarece în judeţele lor industria auto
e foarte importantă. Replica lui Nicolae Văcăroiu a fost scurtă şi la obiect: „Trebuie să fiţi conştienţi că pensia de parlamentar se acordă doar pentru cei cu mandatul întreg“, a spus preşedintele Senatului. Avertismentul a creat rumoare printre parlamentarii PSD, dar majoritatea lor au înţeles mesajul.

Iliescu a dat tonul opoziţiei faţă de moţiune

Ideea alegerilor anticipate a fost recent repusă pe tapet de preşedintele PSD, Mircea Geoană. Mai mult
, acesta a anunţat că PSD va depune o moţiune de cenzură împotriva prezenţei UDMR în guvern.

Planul este să-i convingă pe liberali să renunţe la guvernare şi, împreună cu ei, să declanşeze anticipatele şi să le cupleze cu alegerile locale, fie în vară, fie în toamnă. Iniţial, liberalii au refuzat acest scenariu.

La sfârşitul săptămânii trecute, premierul Tăriceanu s-a răzgândit şi a anunţat că va accepta acest plan abia după promulgarea legii votului uninominal. Organizarea
de anticipate are însă adversari puternici, nu doar în PNL, cât mai ales în PSD. Cel mai important este Ion Iliescu, care argumentează că astfel se transferă jocul politic în mâna preşedintelui Băsescu. Acesta a luat poziţie contra unei posibile moţiuni de cenzură chiar la Consiliul Naţional al PSD. Recent i s-a alăturat şi Adrian Năstase, un alt sceptic al ideii de anticipate.

Pentru a nu îngropa însă prea repede ideea cu anticipatele, conducerea PSD a decis să formeze o comisie care să prezinte o analiză pe acest subiect. Din comisie fac parte Adrian Năstase, Viorel Hrebenciuc şi Vasile Dâncu.

CONDIŢIE

Tăriceanu leagă anticipatele de uninominal

PNL nu va discuta despre alegeri anticipate decât după ce legea votului uninominal va deveni aplicabilă, a anunţat, ieri, premierul Călin Popescu-Tăriceanu. Concret, asta înseamnă că proiectul va parcurge toate etapele procedurale, respectiv adoptarea şi promulgarea actului normativ de către preşedinte. Comisia de cod electoral se întruneş te astăzi la Palatul Parlamentului, în condiţiile în care, la şedinţa anterioară, a adoptat majoritatea articolelor din proiectul de lege privind introducerea votului uninominal. Singurele prevederi care au fost amânate sunt legate de pragul electoral. După votul din comisie, legea va fi discutată în plenul Camerei, etapa următoare fiind trimiterea la şeful statului pentru promulgare. (Romulus Georgescu)

Geoana impaiat

Congres extraordinar dupa alegerile locale sau cenzurarea actiunilor lui Mircea Geoana sunt cele doua variante luate in calcul de mai multi vicepresedinti PSD, pentru ca actiunile presedintelui social-democrat sa nu mai duca partidul in jos. Surse social-democrate ne-au declarat ca din acest moment conducerea de facto apartine tandemului Iliescu - Nastase, iar schimbarea lui Geoana reprezinta doar o chestiune de timp
.
"Marea satisfactie a poporului pesedist este ca mai multi reprezentanti ai vechii garzi au fost reactivati. Vremea lui Geoana a trecut", ne-a spus un lider social-democrat. Curentul schimbarii in PSD s-a remarcat si in cadrul lucrarilor Consiliului National, unde mai multi delegati ne-au spus ca organizarea
unui Congres extraordinar se impune dupa locale. "Multi oameni au vazut in votul pro Nastase si un vot de blam la adresa lui Geoana, care s-a grabit sa anunte ca BPN il sustine pe Dan Mircea Popescu", ne-a declarat un vicepresedinte social-democrat. Chiar si unii din apropiatii lui Geoana ne-au precizat ca sunt extrem de suparati dupa victoria lui Nastase si ca principalul vinovat este presedintele. "A ridicat mana in semn de victorie la final. Daca cu asa crede el ca va invinge la alegerilor locale sa fie sanatos
. Multi presedinti de filiala acum realizeaza ce prostie au facut ca l-au ales pe Nastase. Geoana nu mai poate face nimic", a sustinut un lider PSD. "Ne pregatim pentru alegeri, iar entuziasmul lui Geoana va fi redus. Nu va mai iesi in presa cu declaratii de capul lui", ne-a spus un alt vicepresedinte social-democrat. Cei din tabara presedintelui PSD sustin ca cei care il contesta pe Geoana nu trebuie sa uite ca acesta este inca seful partidului, iar conform statutului are puterea in mana.
Analiza pe anticipate
Conducerea social-democrata a avut ieri o intalnire informala pentru a discuta despre strategia partidului. La finalul discutiilor, Adrian Nastase, Viorel Hrebenciuc, Liviu Dragnea si Vasile Dancu au fost mandatati sa analizeze consecintele organizarii anticipatelor si sa realizeze un posibil calendar pentru organizarea acestora. Cei patru vor trebui sa prezinte concluziile pana la sfarsitul acestei saptamani. "Daca Geoana face acum doua Birouri
Permanente paralele inseamna ca astia l-au incoltit si il imping spre dezastru. Noi stiam ca se intalnesc sa discute ceva despre comunicare, nu sa ia decizii", ne-a declarat un lider PSD, absent de la reuniune. Daca Mircea Geoana s-a pronuntat pentru introducerea unei motiuni de cenzura si organizarea anticipatelor, restul pesedistilor spun ca alegerile ar trebui sa aiba loc la termen. "Pensia pentru un parlamentar e valabila pentru un mandat intreg. Cine ii va convinge pe acestia sa piarda bani
", ne-a spus un lider PSD. "Nu stim daca ne trece motiunea simpla", a sustinut un senator social-democrat. Majoritatea vicepresedintilor ne-au spus ca filialele nu sunt de acord cu cuplarea alegerilor si ca sustin organizarea ambelor scrutinuri la termen.

Moţiunea de cenzură a PD-L vrea să tragă pe dreapta Cabinetul Tăriceanu

Democrat-liberalii vor depune o moţiu­ne de cenzură împo­triva Cabinetului Tări­ceanu, pe motiv că nu a anulat taxa auto, după ce o moţiune simplă pe aceeaşi temă, iniţiată tot de ei, a fost adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaţilor.

Ieri, preşedintele PD-L Emil Boc a declarat că moţiunea va avea titlul „Tăriceanu, dă banii înapoi!“ şi va fi finalizată azi, urmând ca liderii grupurilor parlamentare să demareze procesul de strângere de semnături. Emil Boc a anunţat că îşi doreşte ca moţiunea să fie fie semnată şi de alte partide parlamentare.

„Textul moţiunii va fi înaintat în vederea semnării şi către celelalte formaţiuni politice şi în special ne aşteptăm de la PSD şi PRM să susţină acest demers, întrucât au votat şi moţiunea simplă a PDL pe aceeaşi temă”, a spus preşedintele PD-L, precizând că, pentru a fi depusă, va avea nevoie de 18 semnături de la alte partide.

Democrat-liberalii nu se aşteaptă ca moţiunea să fie susţinută prin semnături sau prin vot de celelalte partide, acţiunea fiind pur politică. Moţiunea a fost demarată pentru a demonstra că PSD şi PNL guvernează împotrivă.

PD-L doreşte ca prin moţiune să contracareze încercarea PSD de a se delimita de PNL. Acţiunea democrat-liberalilor are la bază rezultatele unor sondaje de opinie care arată că electoratul PSD şi cel al PNL nu privesc cu ochi buni colaborarea dintre liderii celor două partide şi sancţionează această asociere.

Hrebenciuc către deputaţii PSD: „Să nu vă prind că semnaţi”

Pesediştii sunt decişi să nu semneze şi să nu voteze moţiunea PD-L, în ciuda declaraţiilor lui Mircea Geoană că partidul doreşte alegeri anticipate. Viorel Hrebenciuc, liderul deputaţilor social-democraţi, i-a avertizat ieri pe colegii săi din grupul de la Cameră să nu se apuce să semneze vreo foaie venită de la duşmani. „Să nu vă prind că semnaţi moţiunea PD-L”, a sunat ordinul lui Hrebenciuc, acesta adăugând că PSD nu trebuie să facă jocul principalului adversar al partidului.

„O să depunem şi noi o moţiune, dar la momentul oportun, cum ar fi după adoptarea votului uninominal”, ne-a precizat Hrebenciuc. La rândul său, secretarul general al PSD, Titus Corlăţean, a declarat pentru Mediafax că este consternat de atitudinea „halucinantă” a PD-L, partid în care ar funcţiona cultul „absolut greţos” al marelui lider Traian Băsescu.

„După ce, în aceeaşi conferinţă de presă, aşa-zisul lider al partidului înjură PSD, vine, cu extrem de mult tupeu, să ne solicite sprijin în textul moţiunii de cenzură. Îi aduc aminte că social-democraţii au votat moţiunea simplă pe taxa auto depusă la Camera Deputaţilor şi aşteaptă, ca un gest minim de decenţă, ca PD-L să voteze mai întâi moţiunea simplă pe tema scăderii nivelului de trai depusă de PSD la Senat“, a spus Corlăţean.

Nici PRM nu susţine moţiunea pesedistă, preşedintele forma­ţiunii C.V. Tudor afirmând, ieri, că un astfel de demers trebuie negociat. Am fi dispuşi să sprijinim şi să elaborăm şi noi o moţiune privind nivelul de trai, dar cu toate partidele de opoziţie, nu numai PDL, care vrea să marcheze puncte electorale; este o ruşine“, a spus liderul PRM.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a susţinut că PDL face o politică populistă: „Nu mă miră, pentru că (PDL - n.r.) nu vrea decât să convingă pe toţi românii că face politică populistă. Eu cred că acest lucru îi va costa
la un moment dat. Ţinând cont
de moţiunea votată în Parlament (moţiunea simplă pe tema taxei auto - n.r.), conform obligaţiilor legale, Guvernul ţine cont de recomandările incluse în textul moţiunii“.

Răzvrătitul Florin Anghel, dat afară din partidul lui Voiculescu

Conservatorii l-au dat afară din partid pe răzvrătitul Florin Anghel. Fostul vicepreşedinte PC a fost exclus, ieri, de conducerea conservatorilor, pentru decla­raţii defăimătoare la
adresa partidului. Ca să rezolve odată pentru totdeauna problema Anghel, Biroul Executiv Central a dizolvat şi filiala Prahova, pe care acesta o conducea şi unde avea cei mai mulţi susţinători.

Prin decizia de ieri, PC
rămâne practic fără a doua filială ca mărime şi importanţă din partid. Şef interimar la Prahova a fost desemnat Codruţ Şereş, secretarul general al conservatorilor. “Biroul Executiv Central al PC a apreciat că domnul Anghel, prin acţiunile sale, a blocat procesul de pregătire al Partidului Conservator pentru alegerile locale din acest an. Domnul Anghel a iniţiat un război media cu partidul, deşi în repetate rânduri i-a asigurat pe colegii din Biroul
Executiv Central că nu va mai face declaraţii în presă care să aducă atingere imaginii PC”, se arată într-un comunicat de la partid.

Nimeni n-a votat în favoarea lui Anghel

Potrivit unor surse din PC, la şedinţa de ieri doar cinci oameni s-au abţinut când a venit vorba ca Anghel să fie dat afară: Maria Grapini, Ulise Toader, Cristian Popescu Piedone (care a votat şi pentru Codrin Ştefănescu, cu mandat de la acesta) şi Marian Ciurea. „Niciunul dintre cei care s-au abţinut nu a fost, practic, împotriva excluderii. Au fost şi voci care au susţinut că ar trebui doar să i se retragă sprijinul politic”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt Bogdan Ciucă. La rândul său, Florin Anghel spune că şefii PC au încălcat din nou statutul partidului la şedinţa de ieri: „Statutul a fost călcat în picioare: trebuia să fiu judecat în prezenţă şi nu în absenţă, trebuia să fie vot secret şi nu public”. Anghel aşteaptă Biroul Politic de vineri care urmează să hotărască dacă exluderea rămâne sau nu definitivă.

Florin Anghel a intrat în conflict cu actuala conducere a PC după ce a contestat zgomotos rezultatul alegerilor pentru funcţia de preşedinte al PC, după retragerea lui Dan Voiculescu. Anghel a reclamat că nu s-a organizat un al doilea tur de scrutin, în condiţiile în care şefa PC Daniela Popa nu întrunise majoritatea voturilor delegaţilor la Congres. Anghel a depus o contestaţie scrisă la partid, dar după două săptămâni a retras-o şi părea că lucrurile s-au calmat. Cearta a reizbucnit după ce conducerea partidului a lăsat să se înţeleagă, într-un comunicat de presă, că Anghel şi-a retras contestaţia în schimbul unei funcţii în PC. Deşi promisese că nu-i mai atacă, Florin Anghel a ieşit din nou în presă, susţinând că noua conducere nu s-a purtat corect cu el. Potrivit unor surse PC, proaspătul exclus a contactat mai mulţi lideri de filială, în încercarea de a-şi face propriul partid.

Tariceanu: Alegerile locale se vor organiza la termen

Alegerile locale se vor desfăşura la
termen, asigură premierul Călin Popescu Tăriceanu. El a precizat că va face tot posibilul ca alegerile să nu se suprapună cu alte evenimente importante, astfel încât campania
electorală să poată capta atenţia cetăţenilor. Primul ministru afirmase cu câteva zile în urmă că după adoptarea votului uninominal s-ar putea ajunge, în anumite condiţii, la decalarea alegerilor parlamentare şi organizarea
lor simultan cu cele locale.

Ce case mai poti cumpara in Bucuresti cu 1 milion de euro

Penthouse-uri in blocuri din nordul Bucurestiului, case in zone semi-centrale sau vile in Corbeanca - sunt cateva din tipurile de locuinte care inca mai pot fi cumparate la "doar" 1 mil. euro pe piata bucuresteana.
"Cu 1 milion de euro iti poti achizitiona in oras o casa destul de modesta - maxim 250 metri patrati construiti si teren mic (200-400 mp), in zone semicentrale si centrale", a declarat pentru DailyBusiness Robert Teodorescu, analist imobiliar in cadrul agentiei imobiliare Regatta.

In Baneasa (zona Iancu Nicolae), poti cumpara cu aceesi suma o casa noua de aproximativ 500-600 mp construiti si un teren in jur de 600-1.000 mp, constructie noua, iar la Snagov sau Corbeanca, o casa noua de 600-800 mp construiti si teren de 1.000 - 2.000 mp, a adaugat Teodorescu.

Gabriela Serban, consultant imobiliar al agentiei Eurometropola, specializata pe imobile de lux, spune ca in ultimele luni compania a intermediat tranzactionarea mai multor locuinte cu pret de peste 1 milion de euro.

"In jurul a 1 milion de euro avem oferte pentru apartamente noi cu 3-4 camere din zona Piata Victoria, fiind vorba de locuinte cu bucatarii
si bai mobilate, dar si pentru vile in zona de nord", au declarat analistii Eurometropola.

Cu sub 1 milion de euro mai pot fi cumparate penthouse-uri in zone ca Banu Manta sau Iancu Nicolae spre exemplu, au precizat acestia.

"Noi avem oferte pentru cateva vile in zona Iancu Nicolae la 1 milion de euro, insa in acesta zona potri gasi vile si la un pret mai mic, de 700.000 euro, cu mai putine facilitati", a afirmat Iulian Minciu, reprezentantul agentiei imobiliare Eurohouse.

Deja locuintele de 1 milion de euro se afla la limita conceptului de lux, acesta masurandu-se de la 2 milioane de euro in sus, suma la care pot fi achizitionate vile moderne in nordul Bucurestiului sau Piata Victoriei. Pe piata exista si penthouse-uri in zone exclusiviste, la preturi cuprinse intre 3-4 milioane euro, dar si cladiri istorice la preturi de 5-6 milioane euro.

Oferta existenta cuprinde si proiecte rezidentiale complete, cu apartamente care, pe langa o suprafata generoasa, dispun de zone destinate spatiilor de relaxare, de petrecere a timpului liber, sala de fitness, un loc important in complexele rezidentiale de lux a inceput sa ocupe si integrarea unui centru spa.

"In ultimul timp a aparut Building Management
Sistem sau casa inteligenta, cu functia de a controla, monotoriza si optimiza toate serviciile
dintr-o cladire, de la incalzire, ventilatie, iluminare, acces control. Pot spune ca exista in aproape fiecare proiect rezidential locuinte de lux sau superlux, de tip penthouse sau de alt tip care imbina spatiul generos cu dotari si finisaje diverse" a precizat Iulian Minciu de la Eurohouse.

Locatia, finisajele, suprafata si pretul nu mai sunt singurele criterii de alegere a unei locuinte. Dezvoltarea pietei rezidentiale din Romania a ultimilor ani a facut ca selectia sa se faca dupa alte criterii, deoarece proprietarii isi doresc tot mai multe
facilitati intr-o locuinta. Intr-o piata in care preturile proprietatilor sunt in continua crestere, cheia succesului o reprezinta facilitatile cat mai moderne: restaurantele, cafenelele, centrele spa, spalatoriile si asa mai departe, romanii schimbandu-si standardele.

"Avand in vedere ca investitia intr-o locuinta noua este pentru majoritatea una pe termen lung, cumparatorii sunt dispusi sa faca un efort financiar in plus
la momentul achizitiei, deoarece au convingerea ca vor beneficia de pe urma ei multa vreme, fara a fi nevoie sa mai cheltuiasca ulterior. De exemplu, un imobil din partea de nord a Capitalei, amplasat intr-un complex rezidential de lux, dotat cu piscina si sala de fitness, se vinde cu 3.500-4.000 euro/mp", a precizat Minciu.

"Nu" pentru Tesco

COVER STORY/ RETAIL
"Nu" pentru Tesco

Cornel Penescu, coproprietarul PIC - cel mai mare retailer autohton - a refuzat recent o propunere de preluare venita de la
Tesco, al doilea mare jucator din Europa. Asta dupa ce in 2006, acelasi Penescu respingea oferta Carrefour, nr. 1 european. De ce refuza omul de afaceri pitestean oferta dupa oferta?

"Nu vindem": asa s-a incheiat discutia pe care pitesteanul Cornel Penescu a avut-o anul trecut cu un reprezentant al retailerului britanic Tesco, a carui absenta din România e considerata de observatorii pietei drept un paradox. Propunerea celor de la Tesco, spune Cornel Penescu - omul de afaceri care detine, alaturi de fratele sau Ilie, grupul PIC, nume care vine de la initialele fondatorilor - suna astfel: retailerul britanic avea sa cumpere reteaua deja existenta de magazine, iar grupul fondat de cei doi frati urma sa construiasca si dupa preluare hipermarketuri pentru noul proprietar.

"NO" FOR TESCO, "NON" POUR CARREFOUR. Doua concluzii rapide dupa stirea ca intre Cornel Penescu si emisarul Tesco a avut loc o discutie legata de o posibila preluare. Prima: intâlnirea e prima dovada palpabila ca grupul britanic e gata sa intre pe piata locala. A doua: dupa toate aparentele, faptul ca fratii Penescu au refuzat in 2006 oferta Carrefaour nu e un accident sau o decizie pripita - proprietarii grupului PIC vor intr-adevar sa ramâna pe cont propriu in businessul de retail, in ciuda faptului ca retailerii internationali ocupa judet dupa judet. Motivul pentru care fondatorii PIC au refuzat doua oferte de preluare? "Altceva nu stim sa facem", spune presedintele grupului Cornel Penescu.
De altfel, insusi faptul ca discutiile cu Tesco au fost scurte - doar la nivel de intentie - arata ca pe oamenii de afaceri pitesteni nu-i intereseaza deocamdata sa-si vânda reteaua de hipermarketuri. Nici macar nu s-a ajuns la o oferta financiara - cel putin cel putin asa lasa de inteles presedintele grupului.
Nu la fel au stat lucrurile in cazul negocierilor din 2006 purtate cu francezii de la Carrefour - retailer prezent in România de sapte ani. Atunci, discutiile au depasit faza negocierilor preliminare: Penescu isi aminteste ca francezii l-au abordat prima data
in 2004, imediat dupa inaugurarea primului magazin al retelei PIC (cel de la Pitesti), discutiile fiind reluate in timpul constructiei celui de-al doilea hipermarket (la Craiova). La acel moment - sfârsitul lui 2006 - francezii erau dispusi sa plateasca intre 50 si 60 de milioane de euro pentru cele doua hipermarketuri ale retelei PIC. in cele din urma, Carrefour tot a facut o achizitie pe piata locala: la sfârsitul anului trecut, a cumparat reteaua de 21 de supermarketuri Artima - business fondat la inceputul anilor 2000 de antreprenorul Florentin Banu - pentru o suma care se inscrie perfect in media ofertei facute fratilor Penescu - 55 de milioane de euro.
Dupa refuzul ofertei Carrefour, cei doi frati Penescu au mai deschis câte un magazin in Braila si Oradea - deci se poate presupune ca valoarea grupului a crescut intre timp. {i in cazul Carrefour, Penescu a dat un raspuns foarte asemanator cu cel primit recent de reprezentantul Tesco: "Trebuie sa ai pentru ce sa te trezesti dimineata. Ce sa fi facut eu cu banii?" - se intreba omul de afaceri din Pitesti intr-un interviu acordat anul trecut MONEY EXPRESS.
Dar oare intrebarea pe care Cornel Penescu si-o punea dupa refuzul ofertei Carrefour e una corecta in termeni de business? N-ar fi fost oare justificat sa se intrebe mai degraba daca ratarea ocaziilor de vânzare nu se va intoarce intr-o buna zi impotriva sa? Cu atât mai mult cu cât e probabil ca, mai devreme sau mai târziu, succesul retailerilor pe care azi ii refuza sa insemne subtierea marjelor de profit pe fiecare dintre pietele pe care PIC a investit sau intentioneaza sa investeasca. Nici in acest moment fratii Penescu nu duc lipsa de competitori, fiind strâns concurati peste tot pe unde au magazine (Pitesti, Craiova, Braila si Oradea) de Carrefour, Billa, Auchan, Kaufland ori Real, lista la care se adauga si nume mai mici
- retelele locale de supermarketuri precum Primavara, Ethos si magazinele tip cash&carry Metro si Selgros.

PARIUL PE RETAIL. Dar chiar si in acest context, Cornel Penescu pare ferm convins ca strategia sa - sa nu vânda si sa continue dezvoltarea prin propriile forte - este una buna. Mai mult decât atât, el spune - mai in gluma, mai in serios - ca retailul este singurul domeniu la care se pricepe. Mai in gluma, pentru ca fratii Penescu mai au si alte afaceri: fabrici de ulei, zahar, orez, malai, faina, gris, o companie de taxiuri, un mic grup media si o companie de constructii - business coordonat de fratele sau, Ilie Penescu. Mai in serios, pentru ca 70-80% (procent valabil pentru 2007) din veniturile totale ale grupului PIC vin din retail. Aceasta dupa ce in anii anteriori, hipermarketurile reprezentau circa 50% din veniturile consolidate ale grupului.
{i, daca e sa ne luam dupa declatiile lui Cornel Penescu, retailul va ramâne piesa de rezistenta a grupului PIC. Anul acesta, cei doi proprietari vor finaliza o investitie
de 60 de milioane de euro intr-un parc de retail la Calarasi, sustinuta in proportie de 20-25% cu resurse
proprii. "Suntem primul retailer care face asa ceva in România", se lauda Cornel Penescu. "Deja comertul se indreapta catre asta. Nu-ti mai poti permite sa faci o investitie mare separata, asa cum am facut noi cu cele patru hipermarketuri", adauga el. De altfel, proprietarii PIC au prins gustul parcurilor de retail, pentru ca, dupa Calarasi, mai este programat inca unul tot in 2008 - deocamdata insa, Penescu refuza sa spuna numele orasului in care isi face urmatoarea investitie pe acest segment.
Cu o suprafata totala de 12 hectare, parcul de la Calarasi va include, pe lânga hipermarketul PIC, magazine de bricolaj si mobila. În acest moment, Penescu spune ca negociaza cu nume precum Bricostore, Mr. Bricolage, si cu mai multi retaileri de mobila printre care nu se numara insa si IKEA. "Suntem primii care vin la Calarasi" - mai spune Penescu. De altfel, strategia primului venit a fost aplicata de proprietarii PIC in majoritatea oraselor in care au deschis magazine.
Ca o concluzie intermediara, la sfârsitul anului, fratii Penescu vor avea sase magazine proprii si inca unul intr-un spatiu inchiriat - ceea ce reprezinta, in sine, o noutate tactica pentru PIC. De anul acesta, PIC va deschide si magazine in spatii inchiriate, scopul fiind unul usor de banuit: accelerarea ritmului de crestere. "Noi incercam sa ne dezvoltam cu toata viteza" - spune, pe scurt, Penescu.
Dar poate ca proba de foc pentru proprietarii PIC va fi deschiderea primului hipermarket pe piata bucuresteana - de departe cel mai competitiv loc din România. Miscarea ar putea avea loc in 2009 sau in 2010 - an in care, conform planurilor proprietarilor, reteaua PIC ar urma sa totalizeze 14 magazine. in acest moment, cel mai plauzibil scenariu pentru Bucuresti este inchirierea unui spatiu, nu o investitie greenfield. Un scenariu bun, in opinia lui Valentin {tefan, senior consultant la Roland Berger Strategy Consultants: "inchirierea minimizeaza riscurile pe care le-ar presupune intrarea pe piata Capitalei, pentru ca ii reduce expunerea pe zona de real-estate", spune el.
De ce este atât de imporatnta, pâna la urma, deschiderea unui magazin in Bucuresti pentru fratii Penescu? Dincolo de ratiuni legate de vizibilitate - vorba lui Cornel Penescu: "daca nu esti in Bucuresti, nu esti pe nicaieri" - Capitala reprezinta o mare miza de business. Conform consultantilor de retail, aproape 30% din vânzarile totale ale numelor mari din industrie provin din Bucuresti.

Economia SUA, greu de redresat

Economia
americană a stagnat, iar procesul de redresare ar putea necesita o perioadă mai lungă decât de obicei, a declarat fostul preşedinte al băncii centrale americane - Federal Reserve System (Fed) - Alan Greenspan, citat de Reuters.

Fed a revizuit în scădere, săptămâna trecută, estimările privind rata de creştere economică a SUA la
1,3%-2%, de la intervalul 1,8%-2,5%.

Rascoala bancherilor

Presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Gratian Ghetea, a spus, ieri, ca va avea discutii cu membrii Asociatiei in legatura cu functionarea acestei institutii, care este una de lobby, aceasta dupa ce a fost criticat de principalele banci comerciale ca nu le apara interesele.
Ghetea a spus ca toti membrii Asociatiei au drepturi egale, iar el are doar putin mai multe
indatoriri. Reamintim, cu putin timp
in urma, presedintele ARB, care este si presedintele CEC (singura banca cu capital de stat, cu exceptia Eximbank), a sugerat ca romanii ar trebui sa poata contracta credite doar in moneda in care primesc salariul. "Nu cred ca e bine sa lasam populatia sa se imprumute in alte valute. Eu cred ca este simplu a spune ca persoanele fizice trebuie sa se imprumute in valuta in care castiga. Daca cineva vine si demonstreaza ca are salariul in valuta normal ca atunci poate avea acces", declara, recent, presedintele ARB. Tot atunci, reprezentantii bancilor comerciale (in special cele mari, care fie sunt privatizate iar actionarul majoritar este o banca straina, fie sunt sucursale ale unor banci internationale) au spus ca intr-o economie
libera nu poate fi ingradit accesul la creditele in valuta si ca, atat timp cat va exista cerere pentru astfel de imprumuturi, oferta nu va lipsi.
Cresc imprumuturile in valuta
La aproximativ doua saptamani dupa declaratiile lui Ghetea, directorul general al BRD, Patrick Gelin, a declarat ca ARB nu functioneaza ca o adevarata asociatie
, care sa apere interesele bancilor. El a adaugat ca actionarii banci straine au inceput sa-si puna amprenta pe relatia dintre institutiile de credit din Romania in astfel de probleme, preluand exemplul din tarile de origine. Gelin s-a aratat nemultumit si de BNR, spunand ca poarta un monolog cu bancile si ca intalnirile avute cu banca centrala reprezinta, de fapt, o punere in tema a bancilor cu noile reglementari.
Astfel, una dintre problemele dintre banca centrala si bancile comerciale o constituie imprumuturile in valuta. BNR a transmis, ieri, datele privind creditele in luna ianuarie 2008, care arata ca imprumuturile in valuta au continuat sa creasca. Astfel, creditul neguvernamental in lei a crescut cu 2,4% (1,5% in termeni reali), in timp ce creditul in valuta exprimat in lei a crescut cu 5,5% (exprimat in euro, creditul in valuta a crescut cu 2,9%) fata de ianuarie 2007, la 31 ianuarie 2008, creditul neguvernamental a inregistrat o crestere de 66,8% (55,5% in termeni reali), pe seama majorarii cu 45,7% a componentei in lei (35,8% in termeni reali) si cu 89,1% a componentei in valuta exprimata in lei (exprimata in euro, cresterea creditului in valuta a fost de 74,1%). Reamintim, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a hotarat, la inceputul lunii februarie, sa majoreze dobanda de politica monetara, de la 8% la 9%. Printre motivele invocate de BNR se numara si acela ca "in plan monetar se remarca ritmul alert de crestere a creditului in valuta, tendinta care, coroborata cu accentuarea si persistenta volatilitatii cursului de schimb al leului, implica potentiale riscuri pentru stabilitatea financiara"

Salariile românilor devin tot mai costisitoare pentru angajatori

Costurile cu forţa de muncă din România au unul dintre cele mai mari ritmuri de creştere din Uniunea Europeană. La finele anului trecut, biroul
european de statistică – Eurostat – prezenta un raport din care reieşea că în ţara noastră costurile cu salariaţii au crescut cu 23% într-un an, ceea ce ne plasează pe locul doi într-un top al statelor UE, după Letonia, cu 30%. După metodologia de calcul a Institutului Naţional de Statistică (INS), saltul acestor costuri a fost de aproape 20% în ultimul trimestru al anului trecut faţă de perioada similară a lui 2006, continuând astfel trendul înregistrat în ultimii ani.

Creşterea se explică prin faptul că la noi salariile, care au cea mai mare
pondere în cheltuielile cu forţa de muncă, sunt încă foarte mici, comparativ cu media europeană. Din această cauză, multe dintre companiile multinaţionale care au decis să investească în România au fost atrase de mâna de lucru ieftină de aici. Un exemplu elocvent în acest sens îl constituie producătorul finlandez de telefoane mobile Nokia, care şi-a mutat fabrica din Germania în ţara noastră, la Cluj.

“Creşterea este normală având în vederea că oferta
de muncă este mai mică decât cererea. Au crescut investiţiile străine în România, iar un investitor încearcă să îşi atragă forţă de muncă cu salarii mai mari decât concurenţa”, spune Cristina Săvuică, country manager
la Lugera & Makler, unul din liderii pieţei locale de selecţie şi plasare de personal. În statele dezvoltate ale UE, unde piaţa e mult mai aşezată, costurile cu forţa de muncă au crescut foarte puţin, în Germania a fost o creştere de 0,9% într-un an de zile, iar în Finlanda 2%.

Salariile sunt încă mici

În ciuda îmbunătăţirii condiţiilor financiare din ţară, românii plecaţi la muncă în străinătate nu sunt încântaţi de salariile oferite de angajatorii autohtoni. Conform patronatului din construcţii – ARACO –, venitul mediu în domeniu este în jur de 400 de euro, iar cel minim de 150 de euro.

Spre comparaţie, în Italia, Spania sau Franţa, românii câştigă peste 1.000 de euro. Lipsa forţei de muncă din ţară poate fi acoperită cu mână de lucru din state precum Pakistan, India sau China, susţin reprezentanţii patronatelor.

O soluţie ar fi şi muncitorii din state mult mai apropiate de România, precum Turcia, Albania, Macedonia sau Ucraina. Un caz celebru este cel de la Bacău, unde la societatea Sonoma, cu activităţi în domeniul confecţiilor, au angajat în urmă cu doi ani 100 de chinezoaice.

Potrivit legislaţiei în vigoare, un angajator autohton este obligat să plătească un cetăţean străin cu minim salariul mediu pe economie
. În ultimii doi ani şi jumătate, salariul mediu brut al românilor s-a dublat, după cum reiese din datele INS. Astfel, la jumătatea anului 2005, venitul mediu brut pe economie a fost de 973 lei, în timp ce la finele lui 2007 acesta a ajuns la 1.730 lei. Pe de altă parte, sindicatele fac presiuni constante asupra guvernanţilor să mărească salariul mimim pe economie, pentru că, spun acestea, migraţia muncitorilor din România către statele din Vest se va accentua.

760 milioane de lei de la stat pentru deponenţii Dacia

Documentele
necesare recuperării banilor pot fi depuse după 3 martie.

Deşi şi-au depus banii la CEC pentru achiziţia unei Dacii, 37.462 de români nu au intrat în posesia automobilului mult visat.

Acum, la 16 ani de la ultima depunere, statul a hotărât să-i despăgubească pe aceştia. Valoarea medie a unei despăguburi este de 20.000 de lei, dar variază în funcţie de valoarea depozitului constituit.

Românii care au depus bani la CEC pentru achiziţia unei Dacii vor fi despăgubiţi, în medie, cu 20.000 lei. Valoarea totală a despăgubirilor este de 760 milioane lei şi va fi asigurată printr-o emisiune de titluri de stat, efectuată în două tranşe, pe numele CEC.

Deponenţii se vor putea prezenta, începând cu data de 3 martie 2008, la 70 dintre agenţiile Casei de Economii
şi Consemnaţiuni pentru a-şi clarifica situaţia juridică şi a primi o scrisoare de confirmare. Având în vedere faptul că depunerile au început încă din 1966, unii dintre îndreptăţiţi să fie despăgubiţi nu se vor putea bucura de decizia guvernului.

"Personal, cred că circa 30% din cei care au depus bani pentru Dacii nu mai sunt în măsură să vină personal şi vor fi reprezentaţi, de aceea fac apel ca lumea să vină la bancă să-şi clarifice situaţiile privind documentele", a declarat Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC.


El este de părere că mulţi dintre despăgubiţi nu-şi vor retrage imediat sumele de la CEC, ci îşi vor păstra banii în depozitele băncii. Odată cu primirea scrisorii de confirmare, despăgubiţii pot opta, până la data
de 21 decembrie, pentru transferul automat al sumelor într-un depozit sau într-un cont
curent pus la dispoziţie de CEC. Jumătate dintre cei interesaţi să ridice în numerar sumele cuvenite o vor putea face începând cu data de 21 decembrie, iar restul începând cu 21 ianuarie 2009.

Împărţirea deponenţilor se va face după numele judeţului, prima parte dintre aceştia provenind din judeţe de la Alba până la Mureş, în ordine alfabetică, iar ceilalţi provenind din judeţele Neamţ până la Vrancea, în a doua tranşă intrând şi Bucureşti. Pentru retragerile de numerar va fi perceput un comision în valoare de 0,5% din suma retrasă.

Isărescu: Trecerea la euro ar putea devansa termenul 2014, dacă inflaţia nu scade

Adoptarea monedei europene în 2014 ar putea să nu fie realizată, în cazul în care inflaţia nu scade, în mod sustenabil, în 2008 şi 2009, a declarat, marţi, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. "Ne-am învăţat minte că a duce inflaţia în jos cu măsuri nesustenabile nu este un beneficiu. Dacă nu vom putea să aducem inflaţia în intervalulstabilit, dar în mod sustenabil, planul B este să strângi alte politici şi să laşi economia
să corecteze cu măsuri mai dure", a adăugat Isărescu.

În aceste condiţii, Isărescu afirmă că ar fi benefică şi o rectificare în jos de numai 0,2 puncte procentuale din PIB a deficitului bugetar programat pentru acest an, pentru că în acest moment şi mesajul contează.

Calitatea politicii fiscale este unul dintre punctele slabe ale României, în principal din cauza destinaţiei cheltuielilor, a atras atenţia guvernatorul BNR. Oficialul BNR a dat exemplu cheltuielilor pentru infrastructură, acesta fiind unul dintre domeniile unde România înregistrează rămâneri în urmă.

Nivelul înalt al deficitului de cont curent reprezintă principala vulnerabilitate a economiei, iar "medicamentul" cel mai bun nu este reprezentat de deprecierea leului, a subliniat
Isărescu. Comisia Europeană anticipează că, în lipsa unei modificări de strategie din partea Guvernului, deficitul bugetar va ajunge în acest an la 3,2% şi la 3,9% din PIB în 2009.

În cel mai recent asupra inflaţiei, publicat la
începutul lunii februarie, BNRomâniei a revizuit în creştere, prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 4,3% la 5,9%, şi estimează pentru decembrie 2009 o inflaţie anuală de 3,9%.

Ţinta BNR pentru 2008 este de 3,8%, plus
minus un punct procentual, iar pentru 2009 de 3,5%, plus minus un punct procentual.

"Nu am fost fundamentalisti in ceea ce priveste tintirea inflatiei"

Interviu cu Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei

Ati declarat, in decembrie 2004, citez: „O relaxare monetara in speranta stimularii cresterii economice si reducerii somajului este sanctionata de piata prin deprecierea cursului si cresterea presiunilor inflationiste“. Sa intelegem ca relaxareafiscala se face vinovata pentru deprecierea leului si presiunile inflationiste din acest moment?
Nu, nu se poate face o corelatie directa de acest fel. La o analiza mai atenta - vazand si comportamentul monedelor tarilor vecine care au aderat la Uniunea Europeana inaintea noastra -, am putea fi mai degraba inclinati sa vorbim de un ciclu de 2-3 ani de suisuri si coborasuri ale monedei nationale. In consecinta, cred ca principalul factor care a contribuit la asa-zisa depreciere de 15-18% a fost chiar aprecierea exagerata, nesustenabila la care ajunsese leul in prima jumatate a anului 2007.
Daca in locul unui calcul pe extre-me de la 3,1 la 3,8 lei/euro, cum se utilizeaza frecvent in ultimele saptamani in presa, am face o evaluare
pe medii - de exemplu, media lunilor ianuarie si februarie comparativ cu media intregului an precedent - am ajunge la concluzia unei deprecieri a leului de 7-8 puncte procentuale, si atunci as putea sa fac urmatoarea afirmatie: Aceasta depreciere reprezinta o corectie avand in vedere ca atat politica fiscala, dar mai ales politica veniturilor nu au ajutat mentinerea trendului de apreciere nominala a leului.

Politica fiscala, politica salariala... dar relaxarea monetara n-a avut niciun rol? Multi analisti au criticat banca centrala atunci cand a redus dobanda de politica monetara la 7%. A fost o eroare calculata sau a picat si BNR in capcana anticipatiilor optimiste?
Nu, n-am picat in aceasta capcana. Si, ca sa intelegeti mai bine cum judecam, va amintesc ca piata a redus dobanzile in acea perioada nu numai de la 8,75 la 7%, ci chiar pana la 2%. Si acest lucru a fost pe undeva o reactie normala, pentru ca cererea exagerata de lei de dupa liberalizarea totala a contului de capital, manifestata in principal din partea capitalurilor volatile, trebuia descurajata de banca centrala. Cerere exagerata reflectata de indemnul rapoartelor principalelor banci occidentale: „Ramaneti long pe lei!“. Cum putea sa reactioneze o banca centrala la o asemenea cerere vazuta si intr-o crestere a cursului dincolo de un nivel, despre care cel putin bunul-simt ne spunea ca nu este sustenabil!

Tintind cursul de schimb in locul inflatiei?
Nu am tintit un anumit nivel de curs, ci am acceptat faptul ca economia reala - preponderenta in Romania - nu poate supravietui variatiilor mari de curs determinate de economia financiara. In conditiile miscarilor libere de capital, ceea ce i s-a intamplat leului s-a intamplat si altor monede. Atunci cand avem fluctuatii masive ale cererii de moneda - pe partea financiara, nu pe partea economiei reale -, o optiune este sa lasam leul sa floteze liber si cererea de moneda se ajusteaza prin miscarea de curs. Ori putem considera ca leul financiar se afla abia la inceputuri, pietele nu sunt suficient de adanci - nu sunt maturizate, tind sa exagereze - si ca economia romaneasca nu era si nu este pregatita pentru o flotare libera si drept urmare flexibilizam si alte variabile monetare. Cu alte cuvinte, nu am fost fundamentalisti in ceea ce priveste tintirea inflatiei si nu am luat ca dogma faptul ca aceasta strategie ar presupune flotarea libera a cursului.

In urma cu doua-trei luni v-ati exprimat nedumerirea in legatura cu faptul ca marfurile alimentare
au o pondere mult mai ridicata in cosul de consum decat la vecinii nostri care au aderat la Uniunea Europeana.
Da. Si va intrerup ca sa va spun ca nedumerirea este legata numai de o chestiune statistica. INS calculeaza inflatia pe baza bugetelor de familie, pe cand vecinii nostri din sud, de exemplu, o calculeaza, din 2007, pe baza conturilor nationale. Majoritatea tarilor europene calculeaza indicele preturilor de consum fie pe baza conturilor nationale, fie pe o mixtura: conturi nationale si bugete
de familie. Doar noi am ramas cu o asemenea „tehnologie“.

Permiteti-mi sa-mi termin ideea. Voiam sa va intreb daca reducerea ponderii marfurilor alimentare de la 38,92% in 2007 la 37,5% in 2008 se apropie mai mult de asteptarile dv.
Nu se apropie de asteptarile mele si, apropo de ce v-am zis anterior, la vecinii nostri bulgari ponderea alimentelor si bauturilor nealcoolice e de 24% in calculul indicelui armonizat al preturilor de consum. Pe cand la noi ponderea alimentelor este de 35%. Diferenta o face metodologia de calcul. Eu nu cred ca la vecinii bulgari ponderea alimentelor e total diferita, nu consuma total deosebit comparativ cu romanii. In cursul acestui an, Banca Nationala si Institutul National de Statistica vor face o analiza pentru a lamuri si aceasta chestiune, care este mai degraba de metodologie statistica decat de politica. O chestiune care are insa implicatii, uitati-va cum dv. aveti nedumeriri si interpretati o declaratie a guvernatorului. Are implicatii, dar nu de natura sa ne jucam cu ponderile ca sa atingem o tinta de inflatie.

Deci BNR nu tinteste inflatia cu ponderile de la INS?
Catusi de putin. Este o chestiune statistica. N-am prezentat-o nici ca un factor care ne-a ajutat, nici ca unul care nu ne-a ajutat. Datele statistice oficiale trebuie luate ca atare din moment ce optiunea noastra a fost clara: tintim un indice al preturilor de consum stabilit nu de banca centrala, ci de statistica nationala.

Ministrul economiei si finantelor a declarat la conferinta de presa la care ati participat si dv., si primul-ministru, citez: „Desi nu este atributul nostru direct, prin politicile noastre putem influenta evolutia preturilor“. Se poate admite ca redimensionarea ponderilor si masurile care se vor lua la nivelul preturilor administrate vor exercita un „control asupra preturilor“ care sa reduca efectele relaxarii politicilor economice din anii precedenti?
Repet, miscarea ponderilor luate in calculul indicelui preturilor de consum este o chestiune pur statistica. Nu are nicio conotatie politica, mai ales de politica economica. Va adresez rugamintea sa mai asteptati pana cand vom face acea analiza, pentru ca multe lucruri sunt apanajul Institutului National de Statistica.

In literatura de specialitate se spune ca politicienii incearca sa rezolve problemele pe termen scurt crescand cantitatea de bani, ceea ce duce la inflatie, iar apoi sunt tentati sa corecteze consecintele nefaste ale politicilor lor prin controlul preturilor. Nu suntem intr-o asemenea secventa?
Nu, daca eram intr-o asemenea secventa, miscarea la gaze naturale din februarie era amanata pana dupa alegeri.

Domnule guvernator, leul vi se pare supraevaluat?
Pentru a stabili daca o moneda este supraevaluata sau subevaluata e necesar sa ne raportam la un curs de echilibru. Iar cursul de echilibru este o notiune dificil de stabilit chiar si pentru superspecialisti. Va amintesc, de exemplu, ca acel curs central cu care intra o tara in zona euro este considerat un curs de echilibru, si la stabilirea lui contribuie trei factori: piata, evaluarile (care inseamna estimari, judecati) si negocierile politice multilaterale. Deci dintr-o data avem trei grupe extrem de mari de factori. A doua remarca necesara pentru a va putea raspunde la intrebare este ca acest curs de echilibru e privit in dinamica lui. Mai ales intr-o tara care practica flotarea cursului. Politica ratei flexibile este diametral opusa sistemului de „currency board“ - prin care se stabileste paritatea, cursul, si in functie de acest etalon celelalte marimi macroeconomice cresc sau scad, inclusiv cele din economia reala. In conditiile unui curs flotant, rata de schimb este folosita si ca element de politica economica, deci poate fi utilizata la recastigarea unor echilibre care cu greu pot fi asigurate numai prin miscarea indicatorilor din economia reala. Avand in vedere aceasta dinamica, este extrem de periculos sa spui cursul de echilibru este de atat sau de atat. Pentru ca el se refera categoric la un context
, la un moment dat, dar si la lipsa altor masuri. Pe sase luni putem avea, in alte conditii, un cu totul alt curs de echilibru. Luand aceste precautii, parerea mea este ca pentru situatia actuala a economiei romanesti intervalul in care a variat cursul in primele doua luni ale acestui an pare a fi o plaja sustenabila.

Asadar, cursul nu este supraevaluat din moment ce se gaseste intr-o „plaja sustenabila“, dar de ce Romania a fost afectata mai mult de iesiri de fonduri decat Polonia sau Cehia?
Va referiti, desigur, la capitaluri pe termen scurt? Fiindca nu este vorba de retrageri de capitaluri materializate in investitii straine directe. Si apoi cursul s-a gasit la niveluri nesustenabile si clar supraapreciate in prima parte a anului trecut. Am amintit de acele indicatii „long pe leu“. Romania a fost afectata de intrari masive de capitaluri. S-a pariat puternic pe leu. Apoi jucatorii s-au razgandit!

Da, dar daca ne uitam la capitalurile intrate in Polonia si Cehia, ele au fost relativ similare ca marime celor din Romania si n-au iesit atat de multi bani.
Daca facem comparatia Romania 2007 cu Polonia sau Cehia 2007 gresim din start. Ultimele doua state se aflau de trei ani in Uniunea Europeana. Deci comparatia dintr-odata sufera. Daca vreti sa comparam leul din 2007, ar trebui sa-l raportam la zlotul din 2004. Iar daca va uitati la evolutia cursului monedei poloneze, veti vedea o crestere puternica, urmata de o scadere masiva in perioada ante si postaderare, evolutie care seamana ca doua picaturi de apa cu miscarea leului intre 2005 si 2007. Daca aveti curiozitatea, va dau graficul sa va uitati...

Am avut curiozitatea, numai ca dupa acele iesiri Polonia a ramas cu mai multa economie in spate decat Romania.
N-aveti niciun indicator palpabil pe care sa va bazati aceasta sentinta.

Dezvoltarea bursei de la Varsovia, amplificarea excedentului comercial pe relatia cu Romania...
Bun, putem sa spunem ca iesirile de capitaluri pe termen scurt din Romania, din 2007-2008, au fost legate si de un moment de criza internationala care n-a existat in 2004. Analiza factoriala este dificila, dar oricum nu cred ca va fundamenteaza argumentatia. Tema o putem dezvolta
intr-o alta intrevedere. Ceea ce pot sa va spun este ca in vara lui 2007 leul era categoric supraevaluat, iar in prezent pare la niveluri mult mai sustenabile, daca ne uitam la indicatorii macroeconomici si la piata. Ceea ce as vrea sa se retina este ca la baza unei aprecieri nominale de durata a leului nu poate fi decat castigul de productivitate acumulat in timp. Or, ce constatam noi in prezent: un astfel de castig, acumulat in perioada 2000-2005, chiar daca a fost substantial, a inceput sa se erodeze in ultimii doi ani. Romania pare ca merge catre o alta optiune. Nu doreste sa conserve, sa pastreze aceste castiguri de productivitate intr-o apreciere reala si nominala a leului, ci sa le utilizeze imediat, sub forma cresterilor salariale peste productivitate. Cele doua notiuni se exclud una pe cealalta.
Sugerez sa inchidem aici discutia despre „marea depreciere“ a leului din ultimele sase luni. Depreciere care… este de fapt o corectie a cursului de la niste niveluri total nesustenabile, atinse in perioada mai-septembrie 2007. De altfel, cred ca aceasta perioada de apreciere exagerata nu a fost suficient de lunga ca efectele sa se duca in alta parte decat la nivel psihologic.

Ati spus in 2005, citez: „Nu trebuie sa descoperim roata carului, exemplul altor tari, cum ar fi cele din Asia, arata riscul mare de criza financiara asociat cu explozia creditului in valuta“. In ce masura inflatia, cresterea cursului euro-leu, majorarea dobanzii de politica monetara si deprecierea perspectivei de rating amplifica acest risc?
Inflatia mai mare decat in zona euro, asociata cu cresteri substantiale de salarii, duce la erodarea bazei de apreciere a leului, ceea ce se reflecta si in deteriorarea contului curent. In consecinta, cei care iau, de exemplu, un credit in valuta mizand pe faptul ca acesta pare sa aiba un cost mai scazut decat un credit in lei, ar trebui, in mod evident, sa ia in calcul si evolutia viitoare a cursului de schimb. Din pacate, aici orice prognoza este mai mult decat precara. Uitati-va chiar la estimarile care apar zilele acestea in presa de specialitate din Romania.

Hipnoza cu perversiuni

PD-L si PSD au ramas singurele partide in care un singur om poate face ce vrea. Pina si in constructiile politice monocefale prin definitie - PRM, PNG sau PC
- au aparut brese si se mai rup lanturile robiei.

Traian Basescu si Ion Iliescu sint maestrii de necontestat ai iluzionismului politic. Folosind tehnici diferite, fiecare reuseste sa-si tina sub hipnoza partidul, sa-i dicteze ca sa obtina de la el doar acele miscari si cuvinte pe care i le sugereaza sau i le ordona. Nici unul dintre ei nu se opreste aici, ci recurge si la perversiuni ca sa il poata domina, ca sa il posede.

PD-L si PSD au ramas singurele partide in care un singur om poate face ce vrea. Pina si in constructiile politice monocefale prin definitie - PRM, PNG sau PC - au aparut brese si se mai rup lanturile robiei. Si pe Vadim Tudor, si pe Becali, si pe Voiculescu ii parasesc tot mai multi. Cit despre PNL sau UDMR, aici nu liderii sint cei care dicteaza, ci interesele concrete legate de prosperitatea de grup si avantajele imediate. In schimb, PD - cu tot cu anexa sa stolojenista - este mediumul ideal pentru sedintele colective de hipnoza. Populat la virf cu personaje docile din care ideile si sentimentele au fost drenate, ca in cazul lui Emil RoBoc, partidul leviteaza in sondaje, linistit ca pasele maestrului il poarta pe drumul cel bun. Nici o actiune proprie, nici o initiativa originala, doar discursuri ventriloce, in care mesajele de la Cotroceni sint repetate la virgula. Iese presedintele si zice despre UDMR ca e duplicitara stind in guvernul care nu recunoaste independenta Kosovo, hop si Boc cu somatia de clarificare in interiorul cabinetului bicolor. Vorbeste Basescu despre educatie si pact, repejor umbla si seful PD-L la sertarasul cu vorbe despre soarta scolii. La fel cu taxa auto, uninominalul si orice alt subiect. Chiar si cind presedintele doarme, partidul vegheaza si se mobilizeaza. A fost de ajuns ca tinarul lastar politic al familiei Basescu sa dea semne de inmugurire pentru ca juniorii si seniorii PD-L sa-i asigure un ecosistem din care au fost eliminate buruienile si daunatorii.

De partea cealalta, cu social democratii e mai greu de lucrat, dar, pina la urma, si ei pot fi ametiti cu pendulul batrinului edec. Sedinta Consiliului National de vineri l-a readus pe Ion Iliescu la putere in partidul pe care il scapase timp
de doi ani de sub control, dupa ce “baietii inteligenti” il ascunsesera in debara ca sa nu mai interactioneze cu sala. Vineri i-a privit din nou in ochi, le-a suierat vechi refrene si, la un semn, poporul pesedist a fost din nou al lui, lasindu-se vrajit, manipulat, condus. Cu Adrian Nastase pe scena, pe post de asistenta
care-i stie toate trucurile, batrinul iluzionist a intrat el insusi in transa pentru ultima reprezentatie din cariera.

Ce vor face PSD si PD-L cind vor auzi la ureche pocnitura din degete? Se vor trezi ai nimanui, buimaci dupa visare. Cu creierii goliti de idei, se vor descoperi rataciti intr-o lume care intre timp s-a schimbat si din care ei au lipsit, desi s-au mintit ca sint prezenti.

Decontul durerii

Cazul „Orăşel“ poate da startul unei avalanşe de mii sau chiar zeci de mii de procese similare. Victimele terorii comunistostaliniste au tot dreptul, moral şi legal
, să primească despăgubiri. Suferinţele prin care au trecut „duşmanii poporului“, mai ales în întunecaţii ani 1947-1964, nu pot fi cântărite în bani. Preţul lor, dacă există un preţ, e mai mare decât tot aurul din lume. Torturile sălbatice, destinele distruse, familiile lăsate pe drumuri, cadavrele stivuite în gropile comune, Biserica decimată, intelectualitatea şi ofiţerimea zdrobite, lumea întoarsă cu fundu-n sus - toate acestea sunt răni pentru care nu există leac financiar. Şi totuşi...Şi totuşi, oamenii au dreptul la această modestă formă de mângâiere şi recunoştinţă din partea unei societăţi care se pretinde civilizată. Nu e de ajuns, dar e mai mult
decât nimic. Oasele sfărâmate nu le poate „repara“ nimeni, morţii nu pot fi întorşi de la groapă, iar anii răpiţi nu-i dă nimeni înapoi.După căderea comunismului, am decontat cu toţii imbecilizarea reuşită de regimul comunist. Parcă ne sună şi acum în urechi lozincile anului 1990: „Moarte intelectualilor!“, „IMGB face ordine“, „Noi muncim, nu gândim“. Prin faţa ochilor încă ne mai defilează cohortele minereşti asmuţite de Ion Iliescu - exponent de bază al „ciumei roşii“ - asupra „legionarilor din Piaţa Universităţii“. Atunci, în anii ’90, comunismul a mai luat un rând de piele de pe naţiunea română. Regimul murise, dar locotenenţii săi continuau să viermuiască în trupul vlăguit al ţării.Iar decontul nu s-a încheiat încă. Din când în când, comunismul ne trimite câte-o notă de plată, câte-o factură mai aspră decât cea de la întreţinere. Noi, românii, suntem puşi să le plătim pe toate, căci atunci când e vorba despre corvezi, România suntem noi; în schimb, când e vorba despre beneficii, România sunt ei. Aceiaşi ei care ne-au întemniţat, ne-au torturat, ne-au rupt oasele la Canal. Acum, tot ei ne îngroapă în procese nesfârşite speranţele de a recupera casele naţionalizate, terenurile confiscate, demnitatea arestată...

Coabitari contra naturii politice

Guvernul Tariceanu se apropie gâfâind de finalul unuia dintre cele mai dificile mandate din istoria recenta a României. În noiembrie 2006 parea, a nu stiu câta oara, ca îsi da obstescul sfârsit. Multi analisti si politicieni preziceau, care de care mai “inspirat” si mai profetic, ca mâine, saptamâna viitoare, daca nu, sigur luna viitoare, Tariceanu va demisiona pentru a face loc la puterea executiva, prin alegeri anticipate, Partidului Democrat si deci presedintelui Traian Basescu. Atunci scriam, atragându-mi un cor de înjuraturi, ca Guvernul Tariceanu îsi va termina mandatul. Iata ca sunt pe cale sa am dreptate ca sa zic asa. De atunci însa si pâna acum s-au întâmplat multe: PD a fost scos de la guvernare, Basescu a fost suspendat din functie de Parlament si a revenit la Cotroceni în urma unui referendum la care a obtinut peste 70% din voturi, a aparut PLD-ul lui Stolojan, apoi a aparut PD-L. Prapastia dintre Palatul Victoria si Palatul Cotroceni s-a adâncit în urma suspendarilor de ministri pâna acolo incat primul-ministru si presedintele României au început sa nu-si mai raspunda la telefon. Distanta dintre PNL si PD-L - doua partide de centru-dreapta dupa cum se declara, deci, în mod normal, parteneri politici firesti – s-a marit si ea. În conditiile atomizarii electorale a partidelor, a caror aderenta la public trece numai accidental de 30%, singurele combinatii posibile sunt cele contra naturii politice. PD-L este în acest moment izolat pe scena politica. În acelasi timp, nu are nici o sansa sa câstige peste 50% din voturi la alegerile de anul acesta. PNL are deschisa o posibila colaborare si pe viitor cu UDMR, dar nu are nici o sansa sa adune împreuna cu ungurii voturile unei viitoare majoritati parlamentare. Singura solutie
pentru liberali este sa se asocieze cu PSD. Numai ca doctrinele celor doua partide sunt de semn opus. O colaborare la vedere ar putea sa distruga ambele partide, în perceptia propriilor alegatori. Si de aceea este greu de acceptat. Coabitarea de pâna acum în care sustinerea Guvernului Tariceanu s-a bazat de multe ori, în Parlament, pe lipsa de oportunitate a alegerilor anticipate si pe dorinta parlamentarilor de a-si termina mandatul nu va putea fi utilizata si dupa alegerile din acest an.

Aceasta pentru simplul
motiv ca PD-L va fi probabil un partid de opozitie mult mai puternic decât acum. “Raul cel mai mic” în gasirea unei majoritati parlamentare viitoare ar putea fi colaborarea dintre PNL, PSD si UDMR. E vorba însa de un cocteil politic sinucigas pentru partile componente
. Pentru toata lumea, varianta colaborarii PNL, cu un partid de centru- dreapta, popular, cum se declara PD-L ar fi mult mai buna din punct de vedere al imaginii si al unei necesare clarificari a flancurilor politice românesti. Experienta însa a celor aproape doi ani de guvernare a PNL împreuna cu PD aproape ca exclude aceasta varianta. În cazul în care PNL si PSD accepta sa mearga împreuna în viitorul ciclu electoral, atunci ele au tot interesul ca alegerile parlamentare sa se desfasoare cât mai repede. Desfasurarea lor împreuna cu alegerile locale ar diminua impactul de imagine al unei campanii
în care s-ar implica (printr-un nou referendum sau în altfel) presedintele Basescu de partea PL-D. Pe de alta parte, PL-D, cel care a cerut demisia guvernului Tariceanu în permanenta din 2005 încoace, chiar si în perioada în care se afla la guvernare, are tot interesul ca alegerile parlamentare sa nu se amestece cu cele locale pentru ca electoratul sa nu-si disipeze atentia electorala, iar campania pentru parlamentare sa nu fie canibalizata de cea pentru primarii si sustinerea lui Traian Basescu sa-si diminueze astfel din importanta. Ciudata politica româneasca ne poate face deci sa ne confruntam cu situatia rasturnata în care Tariceanu nu mai vrea la guvernare, iar Basescu si Boc se asteapta sa continue pâna la toamna. Vom vedea daca viitorul îmi va da dreptate si de aceasta data
.

Scenariul post-Kosovo: episodul doi

In esenta, intrebarea la care ar trebui sa raspundem este daca, da sau nu, consilierul prezidential Constantin Degeratu a avut dreptate atunci cand a afirmat ca pozitia Romaniei privind Kosovo s-ar putea schimba in perioada urmatoare in functie de noul context
international.

Raspunsul ne poate dezvalui, poate cu cateva saptamani mai repede, un scenariu deosebit de interesant care, odata realizat, ar consfinti si la nivelul Natiunilor Unite ceea ce acum se petrece in teren diplomatic, adica recunoasterea in ritm accelerat a Republicii Kosova de catre o mare parte dintre statele lumii. Acesta este episodul doi: noul stat cu independenta auto-proclamata sa fie recunoscut oficial de ONU, devenind eventual cel de-al 193-lea stat membru.
MiScare foarte interesanta care, daca va avea succes, va semnifica decesul de facto al augustei organizatii
internationale deoarece este evident ca, odata credibilizat precedentul Kosovo, nu va mai exista nici un fel de stavila juridica credibila in fata unei inmultiri geometrice a unor cazuri similare oriunde in lume.
Dar este posibil? Iata ce se spune in Capitolul II din Charta Natiunilor Unite: "Articolul 3. Pot deveni membre ONU toate statele pasnice care accepta obligatiile prezentei Charte si, dupa aprecierea Organizatiei, sunt in stare sa le indeplineasca si sunt gata sa o faca. Articolul 4. Admiterea ca membru ONU a oricarui stat care indeplineste aceste conditii se face prin decizia Adunarii Generale la recomandarea Consiliului de Securitate
". Aparent doar totul este clar. In diverse foruri internationale, a inceput insa o argumentatie foarte interesanta care spune ca problema Kosovo ar fi fost interesanta pentru Consiliu doar in incercarea sa de a stabili, pe cale negociata, o solutie
general acceptabila la nivelul comunitatii internationale. Acum n-ar mai fi o problema de securitate, ci una legata exclusiv de recunoasterea statului de membru. Se va cere avizul formal al Consiliului de Securitate, stiindu-se insa ca cel putin Rusia va utiliza dreptul sau de veto. Caz in care un stat membru ONU, mai precis SUA, tara membra a Consiliului de Securitate, cu sustinerea Germaniei si Frantei, va decide ca problema trebuie sa fie transferata la nivelul Adunarii Generale. Este o miscare posibila in virtutea prevederilor articolului 10 din Capitolul IV al Chartei ONU care spune ca: "Adunarea Generala poate discuta orice problema sau chestiune care intra in cadrul Chartei ONU".
AdepTii acestei proceduri sustin ca, dupa calculele lor, este deja reunita majoritatea necesara de 51 la suta necesara pentru votarea unei Rezolutii in favoarea Kosovo. Text care urmeaza sa fie recunoscut automat de catre sprijinitorii ideii, dar va fi considerat fara nici un fel de valoare pentru cei care, inca, se declara impotriva. Pozitia acestora din urma va fi insa din ce in ce mai dificil de sustinut pe plan diplomatic. Cazul Romaniei spre exemplu, care are prezente trupe in Kosovo invocand tocmai o Rezolutie a ONU. Nerecunoasterea eventualei noii rezolutii nu pune oare sub semnul intrebarii relatia cu organismul in ansamblul
sau? Care vor fi consecintele si suntem in stare sa ne asumam pana la capat, cu toate riscurile, pozitia foarte clara exprimata de toate structurile reprezentative ale statului? Cum se va reflecta o asemenea dezbatere pe scena noastra politica, in prag de alegeri, precum si schimbarea probabila a atitudinii Romaniei?
O asemenea decizie a Adunarii Generale va deschide o enorma Cutie a Pandorei, iar efectele sunt imposibil de prevazut nici macar pe termen scurt. In Kosovo s-a putut adopta solutia disperata de a trimite trupe internationale pentru impunerea pacii. Dar ce trupe si sub ce mandat se vor trimite in Abhazia, spre exemplu. Iar Abhazia, Ossetia de Sud, Nagorno-Karabah si Transnistria (posibil si Kurdistanul in cazul in care turcii nu extermina rapid orice urma de rezistenta in urmatoarele saptamani) sunt doar primele pe lista. O lista la completarea careia posibila Rezolutie ONU poate adauga neasteptat de multi noi candidati.

Tăriceanu, între ciocan şi nicovală

Premierul nu poate spera decât la
o ieşire neforţată din scena guvernării .

iberalilor începe să le crească tensiunea arterială. Cel mai afectat pare a fi primul-ministru, care resimte din plin înteţirea precampaniei electorale.

Ieri, cam în acelaşi timp
cu anunţarea de către PD-L a unei noi moţiuni de cenzură la adresa guvernului, pe Călin Popescu-Tăriceanu ­l-au lăsat nervii, în şedinţa conducerii PNL. „Victimele" premierului au fost miniştrii Paul Păcuraru, Cristian Adomniţei şi secretarul de stat de la „Interne", Paul Victor Dobre.


Titularul portofoliului Muncii s-a gândit „să interpreteze" legislaţia astfel încât buzunarele românilor să se golească şi mai mult. Mare greşeală, mai ales într-un an electoral! Ministrul Adomniţei a fost săltat şi el din bancă, „la lecţie". „Mi se trage de la religie!", s-o fi gândit „elevul" Adomniţei, care deunăzi l-a supărat pe Doamne-Doamne susţinând că „religia e mai mult ca o poveste" care trebuie spusă şcolarilor până pe la 14 ani.

Este clar că superficialitatea tânărului demnitar l-a scos din sărite pe premier, în condiţiile în care, la Palatul Cotroceni, urmează să se desfăşoare consultări pe tema strategiei pentru educaţie. Tăriceanu riscă să primească un alt bobârnac zdravăn din partea preşedintelui Băsescu, ca urmare a lipsei de viziune a ministrului Adomniţei.

Se ştie: când „dirigintele" e mustrat de către „director", „elevul" trage ponoasele!
Cât despre Paul Victor Dobre şi şeful său, Cristian David... numai „de bine"! Lăsând deoparte problemele financiare şi de integritate din cadrul poliţiei, cei doi nu prea au nimic pozitiv de raportat nici la capitolul administraţie. Descentralizarea bate pasul pe loc, iar autorităţile locale nu pot fixa taxe mai mici
în 2008. Acestea ar fi fost numai bune de uns ochii electoratului, dar cei doi nu ­s-au prins de pont.


Pe lângă problemele „de lot", primul-ministru are dureri de cap şi din pricina opoziţiei. Care opoziţie? Păi PD-L! Social-democraţii, cu toată naivitatea lui Mircea Geoană, nu-şi pot permite căderea guvernului şi alegeri înainte de termen. Revenirea lui Adrian Năstase în conducerea PSD ar putea fi o garanţie pentru liberali că nu se vor trezi cu o „moţiune de cenzură-surpriză" din Bd. Kiseleff.

De altfel, proaspătul preşedinte al Consiliului Naţional al social-democraţilor este direct interesat să-şi mai şlefuiască imaginea înainte de parlamentare, în vreme ce Ion Iliescu a spus deja că, în cazul „detronării" lui Tăriceanu, Băsescu va primi pe tavă „pâinea şi cuţitul". Asta nu înseamnă însă că pesediştii nu vor lovi în PNL şi guvern pentru a câştiga puncte electorale.


Astfel stând lucrurile, premierul nu poate spera decât la o ieşire neforţată din scena guvernării, la termen şi fără prea multe ­huiduieli.

Păcuraru are buciumul blocat

Ministrul Muncii, al Famigliei şi Egalităţii de Şanse pentru Guvernanţi (fost şi al Sobrietăţii Sociale) are un hobby: emite ordine. Dă pomeni electorale – la pensionari, la şomeri, la crescătorii de animale mici, la biciclişti – după care ne face cu ochiul şi le ia înapoi. Cum se pot lua înapoi (dar să rămână în discursurile de campanie
)? Cu taxe şi impozite noi. Imaginaţia lui Paul Păcuraru e încă şi mai bogată decât a poetului de la Finanţe şi ajungi, ca să-i înţelegi, să trebuiască să consulţi un tratat de prozodie. Iată mecanismul: umflăm pensiile, că ăştia, au n-au treabă, se prezintă la vot; e de ajuns să vină cinci, să-şi depună în urne prinosul recunoştinţei, că alţii, văzând coada, li se alătură din instinct. Apoi, se aplică impozite: pe sacul lui Moş Crăciun când îl deşartă în instituţii (pe ăl bătrân poţi să-l faci de se-ntoarce în Laponia lui doar în cizme şi-ntru-un ren, dacă-i iei toate taxele de tranzit), pe garda medicilor
din spitale.

Ultima e cea mai tare: oricum, dacă în miez de noapte te duci la Camera de Gardă, nu găseşti decât bodygardul. Rezidenţii, după ce-au încercat să se angajeze la firma de pază, ca să mănânce şi gura lor, sunt acasă şi-şi fac bagajele pentru UE. Deci, impozitezi ce prinzi. Ar mai fi ceva ce-ar putea întoarce bani grei la buget, Păcuraru nu s-a gândit încă: taxa de fraier – aţi fost proşti, ne-aţi votat, v-am taxat.

Dar nu asta-i problema, ci că ministrul iar „a parcat maşina pe dos“. A uitat să-şi anunţe colegii, până şi pe ăla cu molozu’, Vosganian. Dacă păcuraru gălăţean n-a putut să-i anunţe şi pe păcuraru ungurean şi armean că i s-a blocat buciumul, putea măcar să le dea un sms.

E ca şi când îţi iei jeep şi uiţi să-i spui nevestei. Înţelegeţi de ce s-a aripat şi s-a răscolit rău poetul de la Finanţe. A mai tăbărât şi Orban de la accidente uşoare în Transporturi. Păi, cum, dai tu ordine fără să anunţi trezoreria să mai golească nişte saci că vin bani proaspeţi şi să ne prezentăm noi să însoţim gabaritul depăşit? Numai faptul că sunt din acelaşi partid şi că se cunosc din uşa DNA-ului i-a oprit pe colegi să-l trimită pe Păcuraru să recite „Mioriţa“ la altă masă. Mai mult
, când şi-au revenit, i-au găsit o scuză. „E covârşit de hârtii“, a zis Orban. Om de meserie, el a înţeles primul că ministrul Muncii a mai produs
nişte hârtii ca să se dreagă, pe principiul „cui pe cui se scoate“.

Şi încă nici asta nu-i problema. Dar dacă, doamne fereşte, Păcuraru lucra la patron, cum ar fi fost? Se scotea tot cu „covârşit de hârtii“? Sau îl scotea chiar patronul, cum a făcut ieri Tăriceanu, încercând să explice că ordinul nu e nou şi trebuie sancţionată (normal) dactilografa care a bătut de două ori acelaşi text? Aşa-i la Stat, poţi să te rupi în figuri. Fraţi tăriceni, un patron nu-l ţine în firmă nici pe ta-su dacă e lovit de amnezie şi „covârşit de hârtii“ la creier: îi dă bani de buzunar, îi pune un cercel în ureche şi-l trimite la băi de şampanie în clubul Bamboo, că iese mai ieftin.

Lecţii de balet pentru poliţişti

Poliţiştii comunitari din Timişoara urmează cursuri de balet pentru a putea dirija mai bine circulaţia din oraş.

Agenţii de circulaţi primesc ajutor pentru decongestionarea şi fluidizarea traficului, potrivit Legii 371/2004, de la poliţiştii comunitari.

Ca să facă faţă cum se cuvine, poliţiştii comunitari din Timişoara au fost trimişi să urmeze cursurile unor profesori de balet de la Colegiul Naţional de Artă „Ion Vidu“.

Lecţiile au debutat pe scena Filarmonicii de Stat „Banatul“, pentru că managerul instituţiei este cel care i-a pus pe agenţii de poliţie în legătură cu balerinii.

„Să fie prezenţe agreabile“

„Am gândit acest concept pentru că e vorba de graţia pe care agenţii poliţiei comunitare trebuie să şi-o însuşească. Şi numai baletul le-o poate oferi. Ei trebuie să înveţe din start toate mişcările de coordonare a traficului şi să fie, în acelaşi timp
, prezenţe agreabile în trafic“, ne-a declarat Dorel Cojan, directorul executiv al Poliţiei Comunitare Timişoara.

Sorin Bătică a fost, timp de 27 de ani, balerin la Opera Română din Timişoara. Adina Gheorghiu a fost balerina solistă a Operei
. Timp de o lună, de două ori pe săptămână, amândoi îi vor învăţa pe poliţiştii timişoreni să se mişte cu graţie.

Balerinul care a predat ieri prima lecţie mărturiseşte că o face benevol, ca un gest de prietenie pentru directorul filarmonicii. El ştie că un agent de circulaţie din Spania a fost premiat pentru graţia cu care dirijează traficul. „De ce nu s-ar putea ca şi agenţii comunitari de la noi să fie la fel de manieraţi când trag vreun şofer contravenient pe dreapta?“, se întreabă el.

Sorin Bătică îşi aminteşte că şi pe vremea comuniştilor aveau loc astfel de lecţii, dar numai pentru femei. „Prin anii ’80, când în Miliţie au fost angajate primele femei la Rutieră, s-a apelat la balerini, pentru a le învăţa graţia. Lecţiile de balet sunt benefice: agenţii rutieri n-au de unde şti mişcarea graţioasă; decât să apară cu mişcări robotizate în interesecţii, mai bine să ia lecţii de la noi“, spune balerinul. El le-a promis agenţilor că, după primele patru-cinci şedinţe, le va pune şi muzică elevilor în uniformă, pentru a-i familiariza şi cu ritmul.

„Vom avea şi eleganţă“

Unul dintre aceştia, agentul Ciprian Lascu, se consideră norocos că a intrat în acest program
, împreună cu 19 colegi: „Când eram elev am mers cu clasa la spectacole de balet. Niciodată nu mi-am imaginat că voi lua ore de la un balerin. Sunt foarte încântat că pot învăţa. Avem nevoie de aceste lecţii pentru că e un domeniu nou şi sperăm că vom învăţa cât mai repede mişcările de dirijare a traficului. Iar cu ajutorul profesorului de balet vom avea şi eleganţă“, ne-a declarat el.

ENGLEZA OBLIGATORIE

Agenţii din Curtea de Argeş au început cursurile de limba engleză

Poliţiştii din judeţul Argeş s-au apucat să înveţe engleza. 40 de cadre, cu vârste cuprinse între 25 şi 45 de ani, tocesc cursurile de engleză, sperând să devină adevăraţi poliţişti europeni. Comandantul Poliţiei Curtea de Argeş, comisarul-şef Ionel Ispir, spune că ideea i-a venit în urmă cu o lună: „M-am tot gândit şi m-am consultat şi cu colegii şi am decis să învăţăm engleza. Colegii mei au fost de acord, aşa că facem cursuri cu un profesor universitar“, spune el.

Comisarul-şef ştie că limba engleză este „de circulaţie universală, este limba oficială a Uniunii Europene“ şi că era cazul ca şi poliţiştii argeşeni să fie poliţişti europeni. „Sunt unii dintre colegi care nu au făcut la şcoală decât franceză şi rusă, cum sunt şi eu, şi trebuie să ştim engleză“, adaugă comisarul. În plus
, Curtea de Argeş este un oraş în care vin anual sute de mii de turişti şi trebuie ca organele de ordine să poată comunica. Poliţiştii care intră în contact cu turiştii străini cel mai des sunt cei de la Circulaţie. „Trebuie să ştim să le răspundem când întreabă, nu să ne doară mâinile de atâta vorbit“, mai explică el.

„My name is Costin Ducu“

Cei mai mulţi dintre subordonaţii comisarului-şef Ionel Ispir sunt de acord, nici nu ar putea să fie altfel. „My name is Costin Ducu and I’m police agent at Poliţia municipală Curtea de Argeş and I work for the Department of Forensic detective in this unit of the Police and for us it is a great opportunity to improve our English knowledge“, recită agentul Costi Ducu, de la Departamentul de Criminalistică.

Îi tremură puţin vocea, e emoţionat, dar vorbeşte fluent. Îi place la cursuri, iar faptul că trebuie să le plătească din salariul lui nu-l deranjează. Cursul costă 180 de lei, iar materialele didactice 65 de lei, bani pe care îi dă fiecare cursant.

Are şi colegi care spun că totul e o prostie. „Nu mai înveţi limbi străine la bătrâneţe. La noi, la ţară, cine dracu’ să vină să ne întrebe. Dacă am ceva, o pun pe fie-mea să vorbească, ea ştie engleză. Am plătit pregătirea pentru ea la engleză cât a fost la liceu, acu’ ce să fac, să plătesc şi pentru mine? Nu îmi trebuie“, spune un şef de post dintr-o comună de lângă Curtea de Argeş. Poliţistul nu vrea să-şi dea numele pentru că nu dă bine să-l contrazici pe şefu’ şi să nu te înscrii la cursul de engleză.

În rest, la cursuri e distracţie mare, spun poliţiştii. „Nimeni nu ştie nimic, ne uităm lung la profesor, ne luăm după el, dar nu ne iese. Ne chinuim să scriem, mai râdem, dar nu prea tare, că sunt şefii acolo, şi, uite aşa, trece. Om învăţa noi ceva până la urmă“, spun poliţiştii. (Laura Ilie)

STATISTIC, STĂM BINE!

„Suntem peste Grecia sau Ungaria“

Fix 14.406 poliţişti români, adică 28,5 la sută dintre cadre, vorbesc fluent o limbă străină, adică la un nivel mediu şi avansat, susţin oficialii Direcţiei Management
şi Resurse Umane a Inspectoratului General al Poliţiei (IGP): „Nu m-am referit la ce spun CV-urile poliţiştilor, pentru că fiecare dintre noi am studiat în şcoală o limbă străină şi se presupune că am dobândit ceva noţiuni elementare. I-am luat în calcul doar pe cei care au fost testaţi şi s-a dovedit că pot purta o conversaţie într-o limbă de circulaţie internaţională. Nu mai suntem în anii ’90. Acum, orice agent a absolvit cel puţin liceul. Iar în ultimii 18 ani, efectivele noastre s-au schimbat în proporţie de 70- 80 la sută, iar media de vârstă în poliţie s-a redus la 35 de ani“, ne-a declarat comisarul-şef Marian Zaharia, şeful Serviciului Evidenţă Gestiune Personal din cadrul IGP. Pe de altă parte, dacă am lua în calcul CV-urile, 10.000 dintre poliţiştii români ştiu engleză, 7.000 - franceză, 785 - maghiară, peste 600 - germană, 444 - italiană, iar 236 pot purta o conversaţie în spaniolă. La rândul său, şeful Poliţiei Române, chestorul Gheorghe Popa, susţine că, la acest capitol, stăm mai bine decât multe state europene.

„În primul rând, în şcolile de agenţi de poliţie una dintre discipline este limba engleză. Apoi, la examenele de încadrare din sursă externă, una dintre probe a fost chiar testul la o limbă străină de circulaţie internaţională. Pot spune că, din ce am văzut personal, la acest capitol suntem cu mult peste Grecia, Turcia sau Ungaria“, a precizat Popa. (Raluca Dan)

Ortacii, 700 de ani de concedii

Compania Naţională a Huilei acuză mai mulţi medici
că au acordat unor mineri din Valea Jiului concedii medicale fictive.

Minerii din Valea Jiului sunt din ce în ce mai bolnavi de la un an la altul. Cel puţin aşa arată un raport al departamentului intern de Sănătate şi Securitate
în Muncă (SSM) al Companiei Naţionale a Huilei (CNH). Numai în 2006, ortacii au primit zile libere pe motiv de boală care însumate ajung la 700 de ani de concediu medical. Iar anul trecut, numărul acestora a crescut.

Vinovaţi de această situaţie sunt, potrivit reprezentanţilor Sănătate şi Securitate în Muncă (SSM), medicii care eliberează pe bandă rulantă certificate medicale. De aceea, şi Compania Naţională a Huilei Petroşani i-a cerut Ministerului Sănătăţii să dispună reexaminarea bolnavilor, mai ales că multe acte sunt suspecte încă de la prima vedere.


Inspectorii au depistat „manevrele" ortacilor după un caz al unui miner care a adus un certificat medical cu diagnosticul de „afecţiune psihică tulburatorie". După ce inspectorii au discutat cu ortacul, explicându-i că nu mai poate să-şi desfăşoare activitatea
cu o asemenea boală, omul a recunoscut că a chiulit de la lucru şi foaia de boală e mincinoasă.


Stomatologul dă diagnosticul de hemoroizi


Un alt caz, care a ajuns şi subiect de banc printre mineri, e cel al unui ortac căruia un medic dentist i-a pus diagnosticul de hemoroizi. „La Exploatarea Minieră Lupeni, un medic stomatolog a eliberat certificat medical în care minerul suferea de hemoroizi. Un alt medic stomatolog a pus diagnostic unui alt angajat ca suferind de ulcer
gastric", susţine Petru Drăgoescu, director SSM. El mai spune că, deşi este evident că certificatele medicale sunt mincinoase, medicii le scriu fără teamă de consecinţe.


„Visalon Dănuţ, angajat la EM Lonea, a adus în luna ianuarie foi de boală pentru noiembrie şi decembrie 2007. Erau eliberate de doctor la date
diferite, cu numere diferite din registrul de evidenţă zilnică a pacienţilor, dar cu serie consecutivă. Asta înseamnă că medicul nu a mai avut niciun alt pacient în lunile respective", completează Petru Drăgoescu.

Ambasadorul Maltei isi ia tainul de la Transporturi

Alain Mangion, ambasadorul Maltei in Romania, deruleaza contracte consistente cu Ministerul Transporturilor, desi statutul diplomatic nu-i permite sa faca afaceri in tara in care e acreditat.

Firma Credinvest International Corporate Finance Ltd. din La Valletta, fondata de Alain Mangion, ambasadorul Maltei in Romania, participa in aceasta perioada la licitatia organizata de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) pentru selectarea consultantului care sa asiste statul la concesiunea autostrazii Comarnic-Brasov. Pentru aceasta, Credinvest International Corporate Finance, in calitate de consultant financiar, Louis Berger, consultant tehnic
, si o casa de avocatura care acorda consultanta juridica au semnat un document de asociere. Documentul
in cauza il are trecut ca semnatar pe Alain Mangion in calitate de director administrativ al firmei malteze. Aceasta participa cu o cota de 30%, liderul asocierii fiind Louis Berger, cu 40%.

Constructorii care participa la licitatia pentru concesiunea autostrazii Comarnic-Brasov se indoiesc de corectitudinea implicarii Credinvest International Corporate Finance Ltd. in acest proiect. Un oficial al unei firme participante la licitatie, care a solicitat anonimatul, nu exclude posibilitatea ca Credinvest International Corporate Finance, firma care va da note participantilor la licitatie pentru montajul financiar, dar care e si furnizor de fonduri, sa incerce obtinerea unor avantaje proprii. „Noi vom veni cu finantare pentru construirea autostrazii. Nu este exclus ca totusi sa ni se spuna ca, daca vrem o punctare superioara a ofertei, ar fi bine sa introducem o anume banca in finantare. Grila de punctaj nu e foarte bine batuta in cuie si acest lucru ar fi posibil“, declara un oficial sub protectia anonimatului.

Obiectul de activitate
al firmei malteze este nu numai acordarea de consultanta financiara, ci si intermedierea de fonduri destinate finantarii unor proiecte de infrastructura. Potrivit informatiilor existente pe site-ul companiei, Credinvest International Corporate Finance faciliteaza linii de creditare acordate de institutii financiare importante, cum ar fi Citibank, Deutsche Bank, Commerzbank, Dresdner Bank, HSBC, Credit Suisse First Boston, GE Capital, Raiffeisen, Hype Bank si BNP Paribas. Potrivit unor relatari din presa, Alain Mangion s-a intilnit in mai multe rinduri cu reprezentanti ai administratiilor locale din judete si si-a oferit ajutorul pentru finantarea diferitelor proiecte. „Primaria Oradea a fost ieri gazda de o zi a ambasadorului Maltei la Bucuresti, Excelenta sa Alain Mangion. (...) De profesie bancher, ambasadorul Maltei a dorit sa afle care sint prioritatile de investitii ale municipalitatii oradene pentru ca sa poata identifica in ce domeniu s-ar putea implica. (...) O prima relatie de colaborare a fost initiata cu SC Distrigaz-Vest Oradea“, arata o stire de pe portalul Oradea On Line. La Iasi, in luna iulie a anului trecut, de data aceasta in calitate de patron al Credinvest International Corporate Finance, Mangion a anuntat disponibilitatea de a acorda finantari de 1,5 miliarde de euro, in vederea modernizarii aeroportului. „Aeroportul Iasi este o cheie importanta in proiectele noastre. Avem disponibila pentru infrastructura din zona aeroportului, si nu numai, o suma de 1,5 miliarde de euro“, a declarat Alain Mangion, potrivit publicatiei „Ziua de Iasi“.

Credinvest a negociat cu Ministerul Transporturilor, in 2003, posibilitatea achizitionarii a 52 de vagoane, arata ziarul „Malta Business Time“, iar in 2004, firma malteza a participat alaturi de o firma de constructii la proiectul de realizare a autostrazii Bucuresti-Ploiesti, stopat in 2005.

Alain Mangion a fost numit ambasador extraordinar si plenipotentiar al Republicii Malta la Bucuresti in primavara anului trecut. Dupa numire, acesta a continuat sa-si implice firma in activitati care aduc profit in tara in care el reprezinta statul sau de origine, contrar prevederilor Conventiei de la Viena - Relatii Consulare. „Ofiterii consulari de cariera nu vor derula pentru profitul personal vreo activitate profesionala sau comerciala in statul care ii primeste“, spune documentul parafat in 1963.

Ambasadorul Maltei respinge orice acuze si afirma ca derularea unor afaceri este permisa deoarece el nu este rezident in Romania. In plus
, Alain Mangion deruleaza afaceri inainte de a deveni reprezentant al tarii sale la Bucuresti. „Excelenta sa nu este ambasador rezident al Maltei la Bucuresti. Numirea sa (...) nu afecteaza activitatea Credinvest International in Romania, deoarece aceasta este activa de mai multi ani. Domnul Mangion da asigurari si garanteaza ca Credinvest nu trage foloase din orice activitate diplomatica a acestuia“, se spune in raspunsul primit de la Ambasada Maltei. In plus, exista mai multe firme internationale care au modelul de afaceri dezvoltat de firma malteza, anume consultanta financiara si intermediere de finantari, se arata in raspuns. In cazul de fata, participantii la licitatie vor veni cu propriile finantari, precizeaza Credinvest International.

Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, nu poate da informatii privitoare la afacerile facute de Alain Mangion cu CNADNR, companie din subordinea sa. CNADNR sustine ca Alain Mangion a reprezentat Credinvest International Corporate Finance doar pina a devenit ambasador, afirmatie ce este infirmata atit de conventia de asociere semnata in iarna, cit si de declaratiile ambasadorului. Solicitat sa comenteze modul in care Alain Mangion respecta prevederile Conventiei de la Viena, Ministerul de Externe al Republicii Malta nu a dat nici un raspuns.

*
2007: un milion de euro de la statul roman

Relatiile lui Alain Mangion cu statul roman sint extrem de profitabile pentru acesta. CNADNR a platit anul trecut firmei ambasadorului peste un milion de euro, suma care reprezinta penalitati la o datorie de nici 50.000 de euro. In iunie 2003, firma lui Alain Mangion a semnat cu CNADNR un contract de 100.000 de euro, prin care firma malteza urma sa asiste statul in gasirea unui concesionar pentru reabilitarea si intretinerea soselei DN 2D Focsani-Ojdula-Tirgu Secuiesc. Firmei lui Alain Mangion nu i s-a platit decit jumatate din suma, deoarece toate conducerile CNADNR de dupa 2005 s-au aratat reticente fata de corectitudinea contractelor de parteneriat semnate sub bagheta fostului ministru Miron Mitrea si au decis inghetarea acestora. Chiar daca nivelul penalitatilor prevazute intr-un contract semnat de catre o firma de stat era stabilit uzual la 0,05%, conducerea de atunci a CNADNR i-a trecut firmei lui Alain Mangion in contract dreptul de a incasa penalitati de 1% pe zi, adica de 20 de ori mai mari. In 2006, firma lui Alain Mangion a actionat in judecata CNADNR si a obtinut in justitie dreptul de a primi suma de 1,03 milioane de euro de la CNADNR. Acelasi nivel al penalitatilor a fost prevazut si pentru un alt contract semnat sub Miron Mitrea, respectiv cel de reabilitare si concesiune a centurii Ploiesti-Vest.