PSD, campion la 'candidaţi-problemă'

Coaliţia pentru o Guvernare Curată a găsit ieri 56 de candidaţi incompatibili cu funcţia de preşedinte al unui Consiliu Judeţean: aceştia fie se află în conflict de interese sau au probleme cu Justiţia, fie au colaborat cu Securitatea, fie sunt traseişti politici. Ei au fost denumiţi "candidaţi-problemă" şi cei mai mulţi provin de la PSD (22). Lista damnaţilor continuă cu PNL (15), PD-L (9), PRM, UDMR şi PNG - cu câte doi, cu trei de la PC
şi unul de la UCM. Ca răspuns la raportul CGC, o bună parte a acestora a criticat ieri dur Coaliţia, unii ameninţând chiar cu judecata. Prima linie Printre numele sonore aflate pe lista neagră se numără Cristian Boureanu (deputat) şi Ionel Manţog (liderul filialei gorjene) de la PD-L, Ovidiu Silaghi (ministru pentru IMM), Ilie Morega (liderul organizaţiei judeţene Gorj) şi Victor Dobre (secretar de stat în MAI) de la PNL, social-democraţii Liviu Dragnea şi Ilie Sârbu (ambii vicepreşedinţi) şi Nicolae Mischie (PNG). În Argeş, Boureanu este urmărit penal de DNA pentru abuz în serviciu contra intereselor statului. Mihai Bar (PSD) reprezintă Bihorul prin faptul că ar fi facilitat afaceri
ale fraţilor Micula, iar în Botoşani, Constantin Conţac (PSD) a fost trimis în judecată. La Cluj, Marius Nicoară (PNL) nu a depus declaraţia de interese, iar Vasile Soporan (PSD) a fost colaborator al Securităţii. În Satu Mare, ministrul Silaghi este în acelaşi timp şi preşedintele Camerei de Comerţ a judeţului, iar în Sălaj, Tiberiu Marc (PSD) a lucrat în Securitate. Suceava este reprezentată pe listă de către Gavril Mârza (PSD), care a fost trimis în judecată, iar în Teleorman, Liviu Dragnea a fost acuzat că s-a îmbogăţit de pe urma funcţiei publice. În Timiş, Ilie Sârbu a fost acuzat că a reuşit să cumpere, printr-o inginerie legislativă, o vilă, în timp ce în Galaţi, Victor Dobre - că a beneficiat de o hotărâre de Guvern prin care se alocau 100.000 de dolari pentru unele firme
pe care le deţinea.

Traian Băsescu a prelungit programul "Porţilor Deschise" la Cotroceni până la ora 24

raian Băsescu: 19 mai - Ziua Porţilor Deschise în fiecare an, ziua în care românii au fost mai puternici decât propriul lor Parlament.



Administraţia Prezidenţială organizează, astăzi, "Ziua Porţilor Deschise" la Palatul Cotroceni, pentru a marca împlinirea unui an de la invalidarea deciziei Parlamentului de suspendare a preşedintelui în cadrul referendumului din 19 mai 2007.

"Nu am apreciat niciodată că instituţia reprezintă atâta interes pentru a fi vizitată. Iau prezenţa de azi ca pe un semn de normalitate. Vizitează o instituţie, care indiferent de cum votezi eşti binevenit. Românii vizitează o instituţie pe care au susţinut-o acum un an. Este un an de când, pentru prima dată, românii au decis altfel de cum au decis într-o vreme Marea Adunare Naţională şi în altă vreme Parlamentul. 19 mai nu este o zi de sărbătoare pentru preşedinte, este o zi a românilor în care pentru prima dată au fost mai puternici decât Parlamentul".

"Având în vedere afluxul, eu am cerut serviciilor
Administraţiei Prezidenţiale să prelungească programul până la ora 24. Cred că este interesant pentru că noaptea grădinile din Cotroceni sunt foarte frumoase şi saloanele Cotroceniului pe timp de noapte sunt foarte frumoase ca şi ziua", a precizat preşedintele.

"Sala CSAT şi biroul preşedintelui vor putea fi vizitate data
viitoare, acum nu suntem pregătiţi. Va trebui să ne punem imaginaţia la contribuţie pentru la anul şi să găsim soluţia ca şi etajul să fie vizitat. 19 mai - Ziua Porţilor Deschise în fiecare an, ziua în care românii au fost mai puternici decât propriul lor Parlament", a conchis preşedintele.

Potrivit unui comunicat de presă, cetăţenii vor putea vizita o parte a sălilor de lucru ale Administraţiei Prezidenţiale, Muzeul Naţional Cotroceni, precum şi grădinile Palatului.

Instituţia şi-a deschis porţile pentru vizitatori încă de dimineaţă, la un an de la referendumul prin care s-a cerut suspendarea lui Traian Băsescu. Oamenii s-au înghesuit să vadă sălile de lucru ale Administraţiei Prezidenţiale. VEZI VIDEO


Accesul în Complexul Cotroceni se va face pe la poarta Leu din Bulevardul Geniului, iar programul de vizitare se va desfăşura între orele 8.00 - 24.00.

Iliescu l-a abandonat pe Diaconescu încă înainte de a-l seduce

Rămas fără susţinerea preşedintelui de onoare, candidatul PSD s-a lipit de Geoană Ion Iliescu l-a invitat pe Cristian Diaconescu la o întâlnire cu alegătorii, în Piaţa Moghioroş, şi apoi l-a anunţat că nu mai vine. Candidatul PSD s-a grăbit să anunţe, la mijlocul săptămânii, că duminică urmează să iasă, împreună cu Ion Iliescu, „într-o piaţă din sectorul 6”. Ieri dimineaţă, staff-ul lui Ion Iliescu a informat staff-ul lui Cristian Diaconescu despre o schimbare de plan: preşedintele de onoare nu-i mai poate face campanie
candidatului Cristi, fiind angajat într-o întâlnire electorală cu alegătorii din... Videle. Prin urmare, Cristian Diaconescu nu s-a mai dus în Piaţa Moghioroş, lăsându-i această plăcere lui Dan Darabont, candidatul PSD la Primăria sectorului 6. Darabont era ieri dimineaţă uimit: „Acum un sfert de oră m-au anunţat că nu mai vin, nici Cristian Diaconescu, nici Ion Iliescu. Mă voi duce singur...” Ion Iliescu a ieşit o singură dată
în campanie alături de Cristian Diaconescu, vineri după-amiază, la o întâlnire cu profesorii din sectorul 6. A fost mai degrabă o anti-campanie făcută de Ion Iliescu: într-un discurs de aproape o oră şi jumătate, el l-a ignorat total pe candidatul oficial al PSD. După ce presa a remarcat aproape unanim că Iliescu a făcut „blat”, acesta s-a apărat cu un post pe blogul personal. „Am participat la întâlnirea Candidatului PSD la Primaria Capitalei, Cristian Diaconescu şi a candidatului la Primăria sectorului 6, Dan Darabont cu profesorii din sectorul 6, la Sala de şedinţe a complexului “Sindicatul Leu”, urmată de la ora 18:00 de întâlnirea cu membrii de sindicat şi cu activul de partid. Din păcate, carenţe organizatorice au împiedicat participarea lui Cristi Diaconescu la ultimul eveniment, acesta având programată o întâlnire cu contracandidaţii la televiziune. Acest fapt a fost dealtfel un prilej pentru anumiţi jurnalişti de a găsi …în sfârşit titluri de scandal: ”Iliescu a făcut blat la prima ieşire electorală alături de candidatul Cristi”; “Cristian Diaconescu, neglijat de Ion Iliescu la o întâlnire cu profesorii”, “Campania lui Diaconescu bârfită în partid“. Asemenea afirmaţii nu conţin nici un “sâmbure de adevăr“, nici măcar nu vând ziarul şi nu aş dori să-mi înşele speranţele, afirmate, că: “actuala campanie electorala va avea loc şi se va finaliza fără bădărănii şi grosolănii“”. Abandonat de Ion Iliescu, candidatul Cristi s-a reorientat ieri dimineaţă şi a plecat, alături de Mircea Geoană, la căutat alegători prin Parcul Herăstrău.

Geoană spune că "Romania este un Citroen condus fără frane"

Raportul PSD intitulat "1200 de zile de haos in Romania", prezentat de Mircea Geoana, arata ca in Romania inflatia a explodat, infrastructura rutiera este la pamant, tara noastra are zero absorbţie fonduri UE, săracii au devenit mai numeroşi, justiţia este subordonată politic, iar in relaţiile externe suntem izolaţi.

"Mii de mici fluturi, berceni, nicolăeşti fagogitează economia romaneasă", a mai arătat Geoană. "Romania este un Citroen condus fără frane, fără direcţie, de un şofer nepriceput şi al cărui instructor seamănă cu un cetăţean turmentat", a a comentat Geoana.

Liderul PSD, care a prezentat succint raportul a declarat luni că inflaţia a explodat in cei patru ani ai puterii de dreapta şi că riscă să ajungă la două cifre, că Romania a cheltuit in ultimii ani cel mai puţin faţă de statele UE pentru protecţie socială, că situaţia este ingrijorătoare la capitolul importuri agricole, că nu s-a construit niciun kilometru de autostradă.

Romania este al doilea contributor la bugetul UE, după Germania, in condiţiile in care nu reuşeşte să absoarbă fonduri europene, ci doar să cotizeze, deşi are atata nevoie de aceşti bani
, este pe ultimul loc la competitivitate economică, la investiţiile in cercetare şi inovare, a mai identificat liderul social-democrat alte probleme. Geoană a mai spus că administraţia locală e colonizată de mii de incompetenţi, la Finanţe avem un ministru, "poet nepereche" in ale cifelor, Varujan Vosganian, in agricultură s-au perindat numai miniştri cu "orbul găinilor".

Retrocedari pe banda pentru urmasii lui Burebista si Decebal
Adrian Năstase, preşedintele CN al PSD, şeful departamentelor care au elaborat documentul
sus menţionat, ce are peste 400 de pagini, a arătat că identificarea acestor probleme nu trebuie interpretată nici ca un soi "de bucurie răutăcioasă că lucrurile merg rău in ţară" şi nici ca un subiect de campanie
. El a mai spus că actuala guvernare este una "pe datorie", dat fiind deficitele cel bugetar şi cel extern, că polarizarea socială ameninţă pacea socială sau că retrocedările au devenit atat de exagerate incat li se returnează averile şi urmaşilor lui Burebista şi Decebal. Odată reintors la putere, PSD va trebui să restabilească optimismul, a mai declarat deputatul, citat de newsin.

Cristian Diaconescu, vicepreşedinte pe probleme de politică externă, a vorbit şi el despre subordonarea sistemului judiciar celui politic, transformarea CSM intr-un instrument de manevră, dar şi de anormalitatea şi situaţia unică in Europa ca Romania să nu aibă in acest moment un Cod Penal, unul de Procedură Penală şi unul de Procedură Civilă. In politica externă, nici măcar cea a Mării Negre, Romania nu contează, summitul NATO n-a adus nimic decat aflarea faptului că traficul bucureştean poate fi organizat, deficitul comercial in raport cu Rusia este prea mare şi costul unor relaţii politice păguboase, a mai spus el.

Iliescu: "Băsescu e un Don Quijote"
Ion Iliescu a declarat luni că Traian Băsescu este ca un Don Quijote,care se bate cu toată lumea in timp ce Mircea Geoană a spus despre şeful statului că e o "starletă" care organizează primiri. "Traian Băsescu e un fel de Don Quijote, cu Rosinanta sa, care este PD-L-ul şi care se luptă cu morile de vant, atat din ţară cat şi din afara sa", a declarat Iliescu, adăugand apoi celebra sintagmă potrivit căreia "Băsescu este un factor perturbator".
Liderii PSD au tratat cu ironie si acţiunea preşedintelui de a organiza o zi a porţilor deschise la Cotroceni. Preşedintele social-democraţilor, a spus că Băsescu "organizează acţiuni de porţi deschise ca o starletă" şi că singura sa calitate ar fi că este "bun de gură".
Nici Adrian Năstase nu s-a lăsat mai prejos in a critica acţiunea de deschidere a Palatului Cotroceni. "Traian Băsescu n-a fost niciodată preşedintele Romaniei. El este preşedintele PD-L, iar, la Cotroceni, postul său este vacant. El ne arată că, in loc să avem un echilibru politic, in realitate avem apeluri de genul "romanii au invins parlamentarii", ca şi cum parlamentarii ar fi sudanezi sau kirchizi. Este de fapt un mesaj implicit "şo pe ei" la locale", a declarat deputatul.

Geoană: Guvernul e şchiop şi ciung. Nu are decât o mână de luat, nu şi pe cea de dat

Conducerea Partidului Social Democrat a prezentat, luni, un raport al guvernării de dreapta, referitor la perioada 2004 - 2008. Departamentele PSD au lucrat la aceste documente
timp de 4 luni. Mircea Geoană, preşedintele PSD, a declarat, cu această ocazie, că actualul Guvern „este şchiop, dar şi ciung: nu are decât o mână de luat, nu pe cea de dat”.

Geoană a amintit de explozia de taxe şi impozite încasate, „care nu s-au întors în infrastructură, servicii
publice şi alte ajutoare”.

Preşedintele României, Traian Băsescu, a fost, în opinia lui Geoană, „pe lângă prost, perfect inutil pentru cei mulţi. Acesta a întreţinut şi croniocizat tensiunea politiciasnită. Practic, Traian Băsescu a fost doar preşedintele PD-ului”.

Preşedintle PSD a enumerat chiar şi activităţle cu care se îndeletnicea şeful statului: „În timp ce pensionarii cereau majorarea pensiilor, Băsescu se certa cu Tăriceanu”.

„Incompetenţii”, precum îi numeşte Geonă, nu se regăsesc numai la cârma Capitalei. „Şi administraţia locală a fost colonizată cu mii de nepricepuţi”. Şi cum ar putea sta mai bine situaţia României, din moment ce miniştri nu se numără nici ei printre competenţi. „Avem un şef de şantier pe ruinele Educaţiei, iar la Agricultură, toţi miniştri au avut orbul găinii”, a explicat liderul social-democrat.

Mircea Geoană a caracterizat guvernul actual ca fiind cel mai prost pe care l-a avut România în ultimii 20 de ani, care i-a condus pe români la plata în euro a produselor, dar la remuneraţii în lei. Ţara noastră ocupă un loc codaş şi la numărul de kilometri de autostradă construiţi.

Consilierul «Piedone» a votat constant impotriva intereselor bucurestenilor

Cristian Popescu vrea sa pastoreasca
sectorul 4 in felul in care a facut-o si in sectorul 6

Consilierul municipal Cristian Popescu „Piedone“ a votat constant impotriva intereselor cetatenilor si nu a luat niciodata cuvantul in patru ani, cat a stat in fotoliul de consilier municipal. Aceasta este o constatare pe care o poate face oricine, dupa ce consulta stenogramele sedintelor din ultimii ani ale Consiliului General. Cristian Popescu a votat impotriva proiectelor ce veneau in sprijinul oamenilor pe care ii reprezenta. Printre proiectele cu care Piedone-Popescu nu s-a declarat de acord se numara cele pentru finantarea infrastructurii Capitalei, de reabilitare
a transportului urban, a parcajului subteran „Parking Nord“, sau a pasajului rutier denivelat superior Basarab.

Pe 11 aprilie 2002 apare prima semnatura a lui Piedone impotriva proiectelor de amploare ale Capitalei. La data
cu pricina a fost convocata o sedinta extraordinara a consilierilor municipali. Asa cum era si normal, ca sa il lase pe Traian Basescu
, primarul de atunci, fara obiectul muncii, consilierii PSD au cerut amanarea discutarii proiectelor de pe ordinea de zi, sub pretextul ca nu au vazut materialele legate de acestea. Disciplinati, consilierii din tabara lui Piedone voteaza in corpore pentru amanare. Nimic „important“: pasajul Basarab, fonduri pentru infrastructura Capitalei, de reabilitare a transportului urban, etc. Votul lui Piedone nu a fost decisiv, fiind „in gasca“, insa spune multe despre puterea inspectorului de a lucra in interesul cetateanului, si nu al partidului din care face parte. Aceeasi situatie se repeta dupa o saptamana, pe 18 aprilie 2002, cand Piedone si gasca voteaza la unison amanarea discutarii proiectelor. Practic Piedone nici nu a contat ca si consilier, ci numai votul lui, mereu impotriva, dictat de mai-marii pe linie de partid.

Credite europene pierdute pe banda
Fostul primar, Traian Basescu i-a informat pe consilierii carcotasi despre faptul ca Banca Europeana pentru Investitii pune intrebari, daca proiectele pentru care era dispusa sa acorde imprumuturi mai sunt de interes sau nu. „In luna aprilie (2002, n.r.) Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare -BERD- a aprobat pentru municipalitatea Bucuresti un credit de 52 de mii de euro, destinat orasului vechi, RADET-ului si RATB-ului. Astazi (30.04.2002, n.r.), guvernul elvetian a informat ca pune la dispozitia acestui credit al BERD-ului 11 milioane de franci elvetieni nerambursabili. Problema este ca acest credit trebuia aprobat prin hotarari ale CGMB pana la sfarsitul saptamanii viitoare. Am vrut sa stiti unde stam, cum sunteti si luati deciziile pe care le considerati bune pentru oras.“ Asa a sunat discursul lui Basescu adresat consilierilor care s-au opus de dragul de a se opune oricaror proiecte, in detrimentul interesului locuitorilor din Bucuresti.

Piedone si ai lui voiau la cascaval
Sirul amanarilor continua in data de 9 mai 2002. Pe 13 mai Traian Basescu le face o surpriza lui Piedone si colegilor acestuia de partid si il invita sa asiste la sedinta consilierilor municipali pe directorul pentru Romania al BERD, Salvadore Candido. Acesta a avut prilejul unic de a asista la un circ in toata regula, un razboi al declaratiilor belicoase si inutile, intre consilierii PSD si Traian Basescu. Degeaba s-a chinuit fostul primar sa explice utilitatea creditelor, destinate exclusiv investitiilor, si interdependenta proiectelor (contorizare, modernizare puncte termice, schimbare tevi RADET etc). A iesit la iveala si adevaratul motiv pentru care cei 30 de consilieri PSD, majoritari, nu voiau sa discute sau sa aprobe vreun proiect: acestia cereau sus si tare sa se infiinteze un organism
aflat in subordinea si la discretia CGMB, care sa coordoneze mersul banilor
si sa gestioneze creditele externe. Adica voiau la cascaval. Nici de aceasta data inspectorul Piedone nu s-a afirmat la microfon, ci s-a multumit cu spiritul de turma. Sedinta s-a incheiat glorios, consilierii PSD luand decizia sa paraseasca sala de sedinte, chiar daca de fata era reprezentantul BERD, care dorea sa se convinga personal ca proiectele pentru care municipalitatea a solicitat credite erau viabile si aprobate in plen.

Cum sa deturnezi destinatia unui credit
Dupa trei zile, mai exact pe 16 mai 2002, intr-o noua sedinta extraordinara a CGMB consilierii PSD vin cu o noua gogoasa, legata tot de cascaval. Acestia propun schimbarea destinatiei unui credit deja aprobat si parafat, acordat de BEI municipalitatii, si cheltuirea fondurilor respective pentru asfaltarea „incepand de la periferie.“ Adio pasaj Basarab, adio parcare la Gara de Nord! Conform consilierilor PSD, „spatele“acestei misculatii il asigurau ministrii industriilor si de finante de la acea data, repectiv Dan Ioan Popescu si Mihai Tanasescu, care deja discutasera de principiu cu conducerea BEI si BERD redirectionarea fondurilor. De pe pozitii de forta, datorita numarului superior de membri in consiliu, Piedone si ceilalti consilieri PSD reusesc sa isi faca mult dorita comisie de credite externe, isi aproba cu frenezie cateva proiecte proprii. Apoi propun – din nou – amanarea proiectelor pentru care creditele externe erau deja aprobate. Circul continua si in 30 mai, cand este aprobat un singur proiect, cel de reabilitare al transportului urban. Si asta pentru un singur motiv: seful pe linie de partid al lui Piedone era si membru in consiliul de administratie al RATB. In rest... totul se amana. Aceeasi situatie s-a mentinut pana la sfarsitul mandatului de consilier municipal al lui Piedone, si chiar mult dupa aceea.

Consilierul «mut» a votat numai contra
Cristian Popescu-Piedone a schimbat partidul, a schimbat primaria, dar s-a strecurat, cumva, tot pe fotoliul de consilier la sectorul 6. Acum candideaza insa la fotoliul de primar al sectorului 4. Spune ca acolo a copilarit si de-asta este nostalgic. Oricine citeste promisiunile lui Piedone catre cetatenii din sectorul 4 nu va gasi o singura idee concreta, realizabila, descrisa cap-coada, de la proiect la realizare. Piedone a ramas la mentalitatea inspectorului-sfarma-tot. Omul care a tacut ca pestele patru ani, cat a fost consilier municipal, vrea sa devina primar. „Uita“ ca timp de patru ani a votat constant numai impotriva intereselor cetatenilor ce il propulsasera in acel post. Au fost mult mai importante ordinele de partid. Piedone a fost un Gica-contra continuu, la orice proiect, iar acum spune ca este gata sa se apuce de construit.

Fathi Taher ţinteşte pachetul majoritar de acţiuni al JW Marriott Bucureşti

Omul de afaceri
Fathi Taher ţinteşte pachetul majoritar de acţiuni al hotelului JW Marriott din Bucureşti. Aceasta a mandatat casa de avocatură "Boştină şi Asociaţii" să poarte negocieri cu toţi acţionarii, pentru cumpărarea de acţiuni la grupul hotelier.

Potrivit unui comunicat al casei de avocatură, Boştină şi Asociaţii omul de afaceri Fathi Taher este interesat să cumpere acţiuni la JW Marriott din Bucureşti şi chiar a făcut o propunere în acest sens celor de la Strabag în urmă cu aproape un an. El spune însă că nu a primit până acum nici un răspuns.

Astfel, Taher a mandatat casa de avocatură să poarte negocieri cu toate părţile interesate în tranzacţie, inclusiv Strabag şi Bank of Cyprus, care se numără printre acţionarii importanţi ai Mariott. Potrivit comunicatului, mandatul primit de “Bostina şi Asociatii” este unul flexibil şi se referă în special la pregatirea documentelor preliminare negocierilor, angajarea discuţiilor privind termenii de bază ai tranzacţiei şi evaluarea opţiunilor juridice de încheiere a tranzacţiei.

Hotelul de cinci stele JW Marriott se află în administrarea Societăţii Companiilor
Hoteliere Grand, având ca acţionari principali compania
Strabag, cu 55% din titluri, firma Alliance Overseas, controlată de Fathi Taher, care deţine 19% din acţiuni, şi firma cipriotă New Marathon, prin ONT Carpaţi.

Mitsubishi şi Peugeot vor înfiinţa o companie cu capital mixt în Rusia

Compania
japoneză Mitsubishi Motors şi grupul francez PSA Peugeot Citroen au anunţat luni că vor forma o companie cu capital mixt în Rusia, pentru a produce automobile pentru cele trei mărci începând din 2011, informează NewsIn.

Fabrica din oraşul Kaluga, situat la 180 km sud-vest de Moscova, va produce SUV-uri pentru Mitsubishi, Peugeot şi Citroen, precum şi berline pentru Peugeot şi Citroen, având o capacitate totală de 160.000 vehicule
.

Producţia va începe în 2011, potrivit unei declaraţii comune a companiilor
.

Peugeot Citroen, numărul doi în producţia de autoturisme din Europa, a declarat în ianuarie că a investit 300 milioane euro (467 milioane dolari) în fabrica de la Kaluga, ce va avea o capacitate de producţie anuală de 150.000 autoturisme
începând cu 2010.

Peugeot Citroen va deţine o participaţie majoritară, potrivit unui purtător de cuvânt al companiei Mitsubishi Motors.

Salariile bugetarilor sfidează inflaţia

n companiile subordonate ministerelor avansul câstigurilor lunare medii ajunge în 2008 până la 45%, în condiţiile în care ţinta de inflaţie este de 6%
Pentru angajaţii firmelor la care statul este principalul acţionar, anul promisiunilor electorale este cât se poate de confortabil. Proiectele bugetelor de venituri si cheltuieli ale companiilor din subordinea ministerelor, publicate în Monitorul Oficial, arată o realitate paralelă cu cea în care FMI ne cere prudenţă în politica salarială, iar premierul susţine că anul 2008 „nu va fi unul al pomenilor electorale“.
Prevederile bugetare pe 2008 cereau o prudenţă mai mare, pentru că la nivelul UE se asteaptă o temperare a cresterii economice. Guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, avertizase la începutul anului că o crestere a salariilor peste nivelul productivităţii ar fi afectat cursul de schimb. Si de aici o mulţime de probleme. Seful Executivului păruse că si-a însusit lecţia când a anunţat, în luna februarie, că Guvernul nu-si permite cresteri salariale care să depăsească productivitatea muncii. La acea dată
, bugetele firmelor de stat încă nu deveniseră publice. Acum, după ce proiecţiile exerciţiilor financiare ale firmelor de stat pot fi consultate de oricine, o concluzie se impune de la sine: firmele de stat, campioane absolute la majorări salariale, trebuie să fi bătut toate recordurile si la productivitate. Bună glumă, nu-i asa?

Un digit prea stråmt pentru bugetari
Să ne amintim care era mesajul guvernamental la începutul anului, când zgomotele echipelor de agitatori electorali încă nu se auzeau... „Suntem deschisi majorării salariilor din sistemul bugetar, dar această crestere trebuie atent corelată cu realităţile economice. Cea mai facilă abordare ar fi cea politică, electorală. O crestere generoasă a salariilor ar aduce voturi. Însă Guvernul si eu, ca prim-ministru, trebuie să adoptăm o atitudine responsabilă pentru că nu vreau să dăm cu o mână si să luăm cu alta“, spunea Călin Popescu-Tăriceanu în primele zile ale anului 2008. El făcea apel la înţelegere din partea sindicatelor, arătând că majorările salariale trebuie corelate cu realităţile economice pentru a nu exista riscul cresterii inflaţiei. „În condiţiile în care inflaţia are de ani buni o singură cifră, nu mai putem vorbi de o crestere salarială cu două cifre“, a afirmat prim-ministrul. Ideea de crestere de „un digit“ - adică sub 10% - a salariilor a fost accentuată si de ministrul economiei si finanţelor, Varujan Vosganian. „Avem în vedere o majorare salarială în 2008, în medie, cu o singură cifră, pentru a păstra echilibrele economice. Acestea sunt auspiciile sub care vom definitiva grilele de salarizare pentru sectorul bugetar“, a precizat ministrul după vacanţa de Revelion.
Ce s-a întâmplat după însă n-a mai avut nicio legătură cu declaraţiile oficiale. Inflaţia a rămas cantonată de BNR la un digit, dar cei care au întocmit schemele de buget, aprobate ulterior de Executiv, i-au ignorat fără nicio temere atât pe premierul Tăriceanu, cât si pe subalternul acestuia, ministrul Vosganian. Cei mai neascultători au fost reprezentanţii Ministerului Transporturilor. Rebelii care au redactat draftul de buget au mers pe cresteri sănătoase, care au atins chiar 45,3% la Aeroportul Băneasa. Nici vorbă de un digit, ci de doi, si cu un pas de crestere impresionant. E drept, salariile de anul trecut erau cam mici în comparaţie cu ale celorlalte categorii de bugetari din transporturi
. Pentru angajaţii aeroportului din Băneasa, câstigurile lunare din 2008 ajung la 1.856,71 lei. În topul cresterilor urmează TAROM, Administraţia Porturilor Maritime, Metrorex, Compania de Autostrăzi. Nici celelalte ministere nu s-au lăsat însă mai prejos.

La stat, salarii medii de 104 milioane lei vechi
Potrivit bugetelor aprobate, cel mai mare venit al unui salariat dintr-o companie de stat este asigurat în 2008 tot de ROMATSA SA. Câstigul mediu la firma care asigură servicii de trafic aerian pentru aeronavele ce execută zboruri în spaţiul aerian al României pare desprins dintr-o altă poveste. Potrivit bugetului de venituri si cheltuieli publicat în Monitorul Oficial, angajaţii de aici vor primi lunar, în medie, 10.490 lei. Anul trecut, salariile acestora nu depăseau 100 de milioane de lei vechi, iar cresterea operată de reprezentanţii ministerului este chiar mică: 5,6% anul acesta faţă de 2007, cu doar un punct procentual mai mult decât la Societatea Naţională a Cărbunelui. E drept, minerii au făcut saltul de la câstiguri lunare medii de 2.673,38 în 2007 la 2.821 lei anul acesta. De trei ori mai mici decât fraţii de suferinţă de la ROMATSA. Tot cu „un digit“ cresc salariile în 2008 si la ROMAVIA: 7,17%, până la 3107,16 lei. Iar la limită, puţin peste barem, s-ar putea „califica“ în digitul guvernamental si Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, aflată sub autoritatea Ministerului Agriculturii si Alimentaţiei, cu o crestere de fix 10%. Cu această majorare, veniturile angajaţilor de aici ating o medie de 1.482,07 lei anul acesta, unul dintre cele mai mici niveluri de salarizare din sectorul bugetar. Venituri mici, raportate la media bugetară, mai are si personalul Romsilva. Celor 22.200 de salariaţi ai Regiei Naţionale a Pădurilor le vor creste câstigurile medii lunare anul acesta cu aproape 16%. Adică de două ori peste inflaţie, fără a trece însă de 1.405 lei.
Si minerii din Valea Jiului au primit undă verde pentru doi digiţi. Desi Compania Naţională a Huilei este campioana datoriilor către buget, bugetul de venituri si cheltuieli aprobat de ministerul condus de Varujan Vosganian arată că veniturile medii ale salariaţilor se majorează în 2008 cu 15,27%. Dar si alte societăţi din „curtea“ Ministerului Economiei si Finanţelor i-au dat cu flit mi-nistrului. Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare plusează 17,2% la venitul mediu lunar, Hidroelectrica ridică miza până la 25% - adică un sfert din câstigul angajaţilor de anul trecut -, iar Nuclearelectrica merge cu îndrăzneală spre 30%. Coroniţa cresterilor salariale scăpate din chinga guvernamentală o primeste însă tot Ministerul Transporturilor. Câstigul mediu lunar în 2008 se va ridica la 4.648 lei la TAROM, avansul faţă de anul trecut fiind de 37,3%, iar la Administraţia Porturilor Maritime cresterea va fi de 35,6%, până la 3.316,98 lei. Demne de amintit sunt si situaţia feroviarilor - majorarea câstigurilor la CFR mergând legănat spre 19% -, a Aeroportului Henri Coandă, unde veniturile medii lunare cresc cu 28,64%, până la 3.411,63 lei, si a societăţii Hidroelectrica, unde câstigul mediu lunar va atinge anul acesta 3.933 lei.

Doi digiţi pentru funcţionarii publici
Dacă despre majorări salariale de sub 10% nici vorbă n-a fost, poate avansul veniturilor să fi fost dat de cresterea excepţională a profiturilor companiilor de stat, ori a productivităţii în societăţile bugetare. Cazuri în care declaraţiile guvernanţilor n-ar fi acum doar apă de ploaie. Cine citeste însă proiecţia exerciţiului financiar pe 2008 pentru aceste entităţi din subordinea ministerelor înţelege că anunţul responsabililor guvernamentali în privinţa salarizării a fost doar un exerciţiu de retorică.
Preocuparea pentru limitarea cresterilor salariale la un digit si-ar fi putut găsi expresia în salariile funcţionarilor, plătite tot de Guvern. Dar si aici digitul inflaţiei, la care s-au raportat declaraţiile oficiale, a fost prea mic în comparaţie cu oferta. În luna februarie, Guvernul a emis o ordonanţă (MO nr. 80/1 februarie 2008) care, printre altele, reglementa si cresterea salariilor funcţionarilor publici în 2008. Potrivit documentului semnat de premierul Călin Popescu-Tăriceanu si contrasemnat de ministrul Varujan Vosganian, salariile funcţionarilor se majorează în 2008 în două etape, cresterea la 1 octombrie fiind de... 10,25%. Adică de doi digiţi, cu două luni înainte de sfârsitul anului! La Presedinţie, Parlament, Guvern, un sef de departament din categoria înalţilor funcţionari publici va ajunge la un salariu de bază de 4.691 lei - la care se pot adăuga sporuri. Tot aici, indemnizaţia de conducere a unui director general ajunge la 55% din salariul de bază, a unui contabil-sef la 40%, a unui sef de birou la 25%. Salariile vor creste anul acesta cu acelasi procent de 10,25% si pentru funcţionarii prefecturilor, instituţiilor subordonate autorităţilor centrale, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor, aparatului propriu al primarilor si al instituţiilor din subordinea Consiliilor Judeţene sau Locale. Pragul de 10% pentru cresterile salariale a fost doborât de Guvern încă din luna februarie a acestui an, când Ordonanţa a fost publicată în Monitorul Oficial.

„Săptămâna Financiară“ a publicat o analiză a câstigurilor din 2007 în companiile de stat, susţinută de documentele publicate în Monitorul Oficial. Pe lângă veniturile medii ale angajaţilor din aceste firme
, au fost făcute publice bugetele de protocol, sponsorizări, reclamă si publicitate
puse la bătaie de firmele de stat. Am mers chiar mai departe si am publicat salariile managerilor si bonusurile si primele anuale ce apăreau în bugetele adoptate de ministerele de resort si care ajungeau până la 100.000 de euro pe an.
Evident, un astfel de demers a stârnit nemulţumirea celor care s-au regăsit printre cifrele publicate în paginile revistei. Anul acesta, responsabilii din ministere au scos din documentele publicate în Monitorul Oficial toate poziţiile referitoare la veniturile managerilor de stat. Nu va fi însă o victorie a acestora. Transparenţa a dispărut, dar undeva, acolo, cifrele rămân martore ale lasităţii guvernanţilor într-un an electoral.

Călin Popescu-Tăriceanu, În condiţiile în care inflaţia are de ani buni o singură cifră, nu mai putem vorbi de o crestere salarială cu două cifre“

Varujan Vosganian, ministrul economiei si finanţelor: „ Avem în vedere o majorare salarială în 2008, în medie, cu o singură cifră, pentru a păstra echilibrele economice. Acestea sunt auspiciile sub care vom definitiva grilele de salarizare pentru sectorul bugetar“

Alitalia, o companie aeriana in pragul falimentului

Aflata la limita falimentului, compania aeriana italiana a facut cunoscut, marti, ca a inregistrat noi pierderi in primul trimestru din 2008, transmit agentiile internationale de presa. Societatea a atras atentia ca, din cauza incertitudinilor legate de viitorul sau, se afla in imposibilitatea de a contracara efectele cresterii pretului la titei.
Executivul italian a incercat in ultimul an sa vanda compania
aeriana nationala, insa negocierile cu franco-olandezii de la Air France-KLM s-au soldat cu un esec usturator. In acest context, Alitalia a dezvaluit ca in primele trei luni ale anului in curs a avut o pierdere operationala de 161 milioane euro, in comparatie cu cele 113 milioane euro pierderi anuntate pentru aceeasi perioada din 2007. Pierderile nete s-au cifrat la 215 milioane euro, fata de 152 milioane cu un an mai devreme, in timp ce vanzarile s-au diminuat cu 4,3%, pana la 954 milioane euro, iar traficul cu 10%.
In prezent, Alitalia se lupta pentru supravietuire si cauta un nou proprietar capabil sa injecteze lichiditati. Societatea a recunoscut, marti, ca are nevoie urgenta de majorarea capitalului pentru a obtine noi imprumuturi. De curand, a reusit sa evite prezentarea bilantului, ce parea iminenta dupa esecul de luna trecuta al preluarii Alitalia de catre grupul Air France-KLM, beneficiind de un imprumut de urgenta din partea statului in valoare de 300 milioane euro. Suma este insuficienta daca se tine cont de situatia financiara a companiei aeriene.
Noul prim-ministru, Silvio Berlusconi, s-a angajat sa depuna toate eforturile pentru a salva Alitalia si a gasi un grup de oameni de afaceri
dispusi sa o preia, dar incercarile sale sunt, cel putin pana in clipa de fata, lipsite de succes.

Asigurare pentru călătoria cu trenul

CFR Călători va fi obligată să-şi asigure pasagerii. Măsura va intra în vigoare peste un an şi jumătate.

Cei care călătoresc cu trenul, victime ale accidentelor feroviare, sau familiile acestora, în cazul decesului primilor, vor primi despăgubiri din 3 decembrie 2009 după intrarea în vigoare a Regulamentului nr. 1371/2007 al Parlamentului European. Acesta se referă la „drepturile şi obligaţiile pasagerilor pe calea ferată“. Regulamentul a fost adoptat la finele anului trecut, dar intră în vigoare la doi ani de la adoptarea sa.

Adoptarea acestui act va obliga societatea CFR Călători să ofere o asigurare pasagerilor. „Conducerile căilor ferate trebuie să fie obligate să asigure, sau să aibă aranjamente similare, pentru daunele călătorilor, în eventualitatea unui accident“, arată documentul
.

Pentru a îndeplini cerinţele, societatea CFR Călători va trebui ca anul viitor să-şi aleagă un asigurător.

„Asigurarea ar putea fi făcută de o societate specializată care să fie în cadrul CFR Călători, dar care la rândul ei va trebui să se reasigure, sau de o societate de asigurări care va fi aleasă printr-o licitaţie“, spune Alexandru Noapteş, director general al CFR Călători. Deocamdată, victimele unui accident feroviar nu pot primi alte sume decât cele necesare acoperirii efective a daunei create, respectiv cheltuielile de înmormântare, în caz de deces, sau cele de spitalizare, în caz de rănire. Toate trebuie însă dovedite cu acte.

„Fiind o societate subvenţionată de la buget nu putem da sume mai mari decât cele care figurează în acte prezentate“, spune şeful CFR Călători.

Comisia Europeană a stabilit deocamdată doar un un nivel minim al despăgubirilor în caz de deces, care este de 21.000 de euro. Până în decembrie 2009 urmează să fie stabilite şi nivelurile celorlalte asigurări. Persoanele care au suferit prejudicii grave, deces sau rănire, vor primi în avans de 15 zile o parte a sumelor cuvenite. Regulamentul prevede despăgubiri şi pentru bagajele pasagerilor şi, deoarece se doreşte ameliorarea serviciilor pe calea ferată în vederea creşterii cotei acestui tip de transport
, şi în caz de întârziere a trenurilor.

În acest ultim caz, pasagerii vor fi îndreptăţiţi la servicii comparabile cu cele pentru transportul aerian, precum despăgubiri băneşti de 25% din preţul biletului, dacă întârzierea este cuprinsă între o oră şi două, şi de 50% peste două ore. Căile ferate vor fi obligate să anunţe toate aceste informaţii pasagerilor, inclusiv, înainte de plecare, posibilitatea ca trenul să întârzie. În acest caz, pasagerii vor putea cere rambursarea biletului, dacă renunţă la călătorie.

Proiectele pentru drumuri din bani UE depăşesc deja bugetul cu 50%

a un buget total de 867 de milioane de euro s-au trimis proiecte de peste 1,2 miliarde de euro

Cele mai multe proiecte le-a depus ADR Nord-Est, 33, cu o valoare de circa 300 de milioane de euro


Administraţiile locale au depus până acum proiecte în valoare de peste 4,4 miliarde de lei (1,2 miliarde de euro, la cursul BNR de vineri, n.r.) pentru a construi sau reabilita drumuri din banii UE prin Programul Operaţional Regional (POR), bugetul alocat de UE fiind de numai 876 de milioane de euro.

“La axa prioritară 2, de îmbunătăţire a infrastructurii regionale şi locale de transport, am primit până acum proiecte care depăşesc ceea ce ne-a fost alocat iniţial. Practic, până la sfârşitul acestui an, vom acoperi de departe toate fondurile acordate pe această axă până în 2013”, a declarat pentru Gândul Gabriel Friptu, director general al Autorităţii de Management
pentru POR din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (MDLPL).

Conform estimărilor iniţiale ale ministerului, proiectele pentru cele 876 de milioane de euro se vor concretiza în reabilitarea
sau construcţia a 800 de km de drumuri judeţene, 400 de km de străzi orăşeneşti şi alţi 200 de km de şosele de centură. Cele mai multe proiecte, 33, au fost depuse la Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Est, valoarea lor totală depăşind 1,1 miliarde de lei.

Pentru că anul acesta se vor termina practic banii pentru această axă prioritară, MDLP ia deja în calcul alte modalităţi de a face rost de finanţare. “Una dintre posibilităţi este să luăm de la axe prioritare unde se depun mai puţine proiecte. Asta dacă vom avea de unde. În cazul axei 5, de exemplu, de promovare a turismului, ne aşteptăm să avem acelaşi succes, dacă nu chiar mai mare, decât în cazul axei de drumuri”, a explicat Friptu. Pentru dezvoltarea turismului din bani UE numai regiunea Sud-Est a făcut cereri. Un singur proiect cu o valoare de 9,5 milioane de lei (circa 2,6 milioane de euro), România având la dispoziţie prin POR circa 616 milioane de euro.

Primăriile se vor bate cu firmele
private pentru banii UE

Dacă proiectele pentru drumuri pot fi depuse numai de către administraţiile sau asociaţiile de administraţii locale (un consiliu judeţean şi unul municipal, de exemplu), pentru cele peste 600 de milioane de euro destinate turismului, primăriile şi consiliile vor avea un concurent foarte serios în mediul privat. Primarii vor ajunge astfel să se ia la întrecere cu directorii de hoteluri sau de staţiuni montane pentru acceeaşi bani.

Investiţiile din bani UE prin POR vor schimba în acelaşi timp şi harta de activitate a companiilor de construcţii. Regiunile cele mai sărace ale României primesc cele mai multe fonduri, aceasta fiind una dintre cerinţele UE pentru a asigura reducerea diferenţelor de dezvoltare. Cele mai puţine fonduri le primeşte regiunea Bucureşti-Ilfov. Suceava, Bacăul, Braşovul sau judeţul Mehedinţi, în măsura în care vor reuşi să atragă banii de la UE, vor lansa lucrări de sute de milioane de euro, atrăgând marile companii
de construcţii. Rămâne de văzut dacă piaţa construcţiilor, care şi aşa duce lipsă de minimum 100.000 de muncitori, va putea acoperi cererea venită din partea autorităţilor locale. (

Romanii care vor sa ramburseze anticipat un imprumut nu vor mai plati taxa de penalizare

Românii care vor să ramburseze anticipat un împrumut nu vor mai plăti taxă de penalizare. Specialiştii în drept civil spun că acest comision este abuziv,.iar Uniunea Europeană a decis să îl elimine, în următorii doi ani. În cazul leasing-ului rambursarea anticipată costă mai mult. Conform contractului, clienţii care plătesc în avans vor suporta, pe lângă taxa de penalizare, şi o serie de consecinţe fiscale.

Taxa percepută pentru plata în avans a datoriei poate ajunge chiar până la 7%. Există două bănci care au exclus comisionul de rambursare anticipată, dar asta nu înseamnă costuri mai mici pentru clienţi. În astfel de cazuri, banca percepe un comision iniţial mai ridicat.

Există instituţii de credit
care elimină penalizarea după câţiva ani de la acordarea împrumutului. Unele credite pot fi rambursate în avans băncii chiar după primul an, fără comision. O altă schemă de penalizare practicată de bănci este aceea a comisioanelor descrescătoare. Deocamdată, însă, singura soluţie pentru clienţii care nu vor să plătească taxă de rambursare anticipată este să dea banca în judecată.

Preţul petrolului se apropie de 127 dolari pe baril în ciuda majorării producţiei

Preţul petrolului a crescut luni aproape de nivelul de 127 dolari pe baril, la bursele electronice din Asia, din cauza estimărilor analiştilor privind scumpirea constantă a petrolului, în ciuda majorării producţiei de către Arabia Saudită, afirmă traderii, citaţi de NewsIn.

Preţul petrolului "light sweet crude", cu livrare în iunie, a crescut cu 62 cenţi, la 126,91 dolari pe baril, în schimburile matinale.

Petrolul Brent, din Marea Nordului, cu livrare în iulie, a crescut cu 29 cenţi, la 125,28 dolari pe baril.

Preţul petrolului este susţinut de către slăbiciunea dolarului şi de "reviziurea în creştere a estimărilor analiştilor, privind preţul petrolului", a declarat David Moore, analist al Commonwealth Bank of Australia din Sydney.

AVAS scurtează "pista de aterizare" de la IAR

Premierul i-a cerut lui Athanasiu să scoată din activele fabricii terenurile
"Fabrica are zeci de hectare de terenuri care îi sporesc preţul"
Tăriceanu: Eurocopter nu vrea o afacere imobiliară, ci doar producţia
Premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat sâmbată, la Braşov, că o soluţie pentru privatizarea IAR Ghimbav ar fi scoaterea din activele uzinei a terenurilor, care "sporesc artificial preţul de vânzare".
"Am vorbit cu Athanasiu să scoată din activele IAR-ului terenurile, care îi sporesc valoarea. La încercarea anterioară de privatizare, suma oferită nu ajungea nici până la valoarea activelor. Şi nu mă refer aici la activele industriale. Dacă fabrica are zeci de hectare, acestea îi sporesc artificial valoarea. Aşa că am vorbit ca terenurile să fie scoase, astfel încât să facem privatizarea strict pe elementul industrial. Pentru că noi nu ne ocupăm cu afacerile imobiliare", a argumentat şeful Guvernului.
Tăriceanu exclude privatizarea IAR Ghimbav în afara unei companii industriale serioase
Premierul Tăriceanu exclude privatizarea IAR Ghimbav dacă la licitaţie nu se va prezenta o societate industrială serioasă şi consideră că întreprinderea braşoveană ar putea deveni profitabilă datorită construirii Aeroportului internaţional Braşov - Ghimbav. "Dacă nu vine o firmă
serioasă la licitaţie, nu o privatizăm. În cazul în care se prezintă o firmă cu interese imobiliare, nu mă interesează", a declarat Tăriceanu, sâmbătă, la Braşov. Premierul consideră că aeroportul internaţional care va fi construit în apropierea întreprinderii ar putea reprezenta o şansă de redresare pentru IAR.
El a precizat că întreprinderea ar putea asigura întreţinerea aeronavelor. "În momentul de faţă, susţinerea financiară vine indirect către IAR, prin comenzile pe care le dă armata pentru modernizarea şi întreţinerea aparatelor în funcţiune. Altfel nu există subvenţii pentru IAR, dar întreprinderea trebuie să găsească şi alte pieţe", a spus şeful Executivului.
Eurocopter, încă interesată de compania română
Premierul a precizat că a avut deja o discuţie cu Eurocopter, care s-a arătat interesată să cumpere IAR Ghimbav.
"Cei de la Eurocopter mi-au spus că nu vor să facă afacere imobiliară, ci să cumpere capacitatea de producţie. Aşa e corect să se pună problema. Privatizarea se poate face la valoarea de piaţă. Valoarea de piaţă este dată
de cifra de afaceri
şi profit. Cum cele două nu sunt prea mari, se poate discuta despre valoarea activelor.
Dar, dacă valoarea activelor este umflată artificial, ei nu sunt dispuşi să vină şi să cumpere", a spus Tăriceanu.
În urma anunţului de privatizare publicat pe 14 decembrie 2006, Eurocopter SAS Franţa a depus singura ofertă de privatizare. Oferta a fost respinsă la 20 aprilie 2007, Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS) considerând că nu au fost îndeplinite toate cerinţele impuse. Ulterior, Eurocopter a depus o contestaţie, care a fost admisă, AVAS hotărând reînceperea negocierilor. În aprilie, statul a decis relansarea privatizării IAR Ghimbav, după ce nu a reuşit să ajungă la un acord cu francezii de la Eurocopter. AVAS anunţa că aproape 65% din acţiunile companiei vor fi vândute prin negociere pe bază de oferte finale, îmbunătăţite şi irevocabile, 95% din punctajul final fiind reprezentat de preţul acţiuni şi doar 5% de investiţiile pentru dezvoltare, condiţii impuse de CE.
IAR Ghimbav a încheiat primul trimestru al acestui an cu pierderi de 5 milioane lei, faţă de profitul net de 3,1 milioane lei din perioada similară a anului anterior, ca urmare a reducerii de patru ori a cifrei de afaceri. Cifra de afaceri s-a diminuat de la 32 milioane lei, cât a însumat în primele trei luni din 2007, la 8,1 milioane lei, în timp ce veniturile au scăzut cu 31%, de la 50 milioane lei la 34,4 milioane lei.
Eurocopter vrea să-şi dubleze vânzările anuale, la 10 miliarde de euro, în perioada 2010 - 2020, parţial prin achiziţii, a declarat directorul general al celui mai mare producător de elicoptere din lume, Lutz Bertling, pentru publicaţia germană Euro am Sonntag, transmite Mediafax.
Divizia grupului aerospaţial european EADS, care s-a arătat interesată şi de preluarea companiei româneşti IAR Ghimbav, intenţionează să-şi majoreze marja de profit operaţional de la 5% în prezent la 8 -12% până în 2010. Eurocopter caută să facă achiziţii în principal în sectorul serviciilor, precum cele de întreţinere şi antrenarea piloţilor, întrucât ar exista probleme cu autorităţile antitrust dacă ar prelua alţi producători de elicoptere, potrivit articolului din publicaţia germană. Companii care au vânzări între 20 şi 100 de milioane de euro reprezintă potenţiale ţinte de preluare, iar şeful Eurocopter a menţionat că prima tranzacţie va fi anunţată în acest an.

Enel şi Sharp formează o companie mixtă ca să producă energie solară

Enel SpA şi compania
japoneză Sharp Corp îşi unesc forţele în domeniul generării energiei solare şi ţintesc o producţie totală de 161 megawaţi până la finalul anului 2011, arată un comunicat al celei mai mari companii italiene.
Aceasta va fi una dintre cele mai importante companii producătoare de energie
solară din lume, arată un articol publicat duminică de cotidianul financiar
nipon Nikkei.

Cele două companii au semnat un acord de formare a unui parteneriat strategic în sectorul fotovoltaic, potrivit datelor publicate de Enel pe pagina de internet a companiei italiene.

Comunicatul companiei italiene mai arată că cele două firme
vor dezvolta câmpuri de generare a energiei în Italia. De asemenea, se precizează că au în plan construirea unei centrale în Italia, pentru producerea unor panouri cu celule solare cu film subţire, create de Sharp.

Investiţia s-ar putea ridica la câteva zeci de miliarde yeni, se menţionează în articolul publicat de Nikkei.

Enel, lider mondial în generarea de electricitate din resurse regenerabile, a anunţat că îşi extinde eforturile în acest sector şi în cel al tehnologiilor care protejează mediul, printr-un program de investiţii de 7,4 miliarde euro (11,5 miliarde dolari) până la sfârşitul lui 2012.

Sharp vrea să îşi majoreze capacitatea anuală de producţie de panouri cu celule solare la 6.000 megawaţi de la nivelul actual de 710 megawaţi prin construirea unor centrale la mare distanţă de Japonia, încearcând în acest fel să îşi extindă afacerea energetică şi să îşi diminueze costurile de producţie, mai arată Nikkei.

Reprezentanţii Sharp nu au putut fi contactaţi pentru comentarii.

Copilul răzgâiat al preşedintelui

"PDL a intrat în campania
electorală precum o beizadea cu ghiul, casă de vacanţă şi jeep, aşteptându-se la o victorie din oficiu."

Odrasla răsfăţată a preşedintelui este Partidul Democrat Liberal. El, partidul, n-a fost niciodată pus la punct în public. Fiica naturală, Elena Băsescu, da. La centenarul Uniunii Scriitorilor, Traian Băsescu a clasat-o, fără milă părintească, în categoria de politicieni „Marian Vanghelie“ pentru celebrul şi mult comentatul „succesuri“. PDL n-a primit o asemenea palmă de la Traian Băsescu, dar ar putea să o încaseze, usturător, de la alegători. A intrat în campania electorală precum o beizadea cu ghiul, casă de vacanţă şi jeep, aşteptându-se la o victorie din oficiu. Doar pentru că e partidul lui Băsescu şi i se cuvine. Numai că şi protectorul şi-a ciobit din aură şi şi-a păgubit contul electoral cu „dulcegării“ misogine şi rasiste ca „păsărică“ şi „ţigancă împuţită“. Era rândul PDL să demonstreze, prin propriile forţe, că este ceea ce pretinde: un partid mare, responsabil, promotor al reformei clasei politice. Ori falanga democrat-liberală a Palatului Cotroceni nu şi-a depăşit condiţia de partid de tranziţie.

PDL ar trebui să-şi facă Biblie din fabula „Broasca şi boul“. Nu e destul să vrei, să ai ambiţie, să te umfli şi să te întinzi pentru a te preface „din mic, mare dobitoc“. Un partid puternic, responsabil, promotor al reformei clasei politice şi-ar fi selectat candidaţii pentru alegerile locale din timp, şi nu oricare candidaţi, ci unii care să corespundă criteriilor de integritate ale societăţii. PDL a făcut exact pe dos: candidaţii au fost hotărâţi în al doisprezecelea ceas
, mulţi dintre ei recrutaţi din vecini, în special de la PSD, partid mult criticat pentru proaste obiceiuri ca trafic de influenţă, conflict de interese sau abuz în serviciu. Coaliţia pentru un Parlament Curat a depistat nouă candidaţi PDL cu pete (nouă cu indulgenţă!). A doua pătură de candidaţi este formată din viceprimari şi consilieri în funcţie, care s-au remarcat prin nimic în patru ani de mandat. Ca onor Cezar Ionescu şi Radu Silaghi de la sectoarele 2 şi 4 din Bucureşti, care exploatează electoral aspiraţia alegătorilor de a trăi precum concitadinii lor din sectorul lui Liviu Negoiţă. Adică mai civilizat.

Partidul pro-prezidenţial descoperă cu surprindere că trebuie să lupte şi chiar că poate pierde alegerile. Cel puţin în Capitală, unde candidatul Vasile Blaga nu reuşeşte să-şi calibreze discursul: la proba de mesaj politic, Sorin Oprescu e mai bun, iar la cea de administraţie, Ludovic Orban pare mai stăpân pe materie. Asta după ce şi-a imaginat, probabil, că apartenenţa la PDL şi mandatul de ministru de interne îi vor fi suficiente să-i câştige pe bucureşteni. Aruncat cu aroganţă în competiţia electorală şi complet nepregătit pentru rolul de candidat, Vasile Blaga nu este perceput ca o alternativă.

PDL nu a învăţat nimic din lecţia PSD. Nereformat, suficient, fără proiect, PDL riscă să plesnească de cât s-a umflat, chiar înaintea alegerilor generale. Exact ca-n fabulă.

Băsescu - Iliescu. Meci nul şi înfrângere acasă

20 mai 1990. Încă douăzeci şi trei de zile până la năvala hoardelor cu lămpaş. Cântecele Pieţei poartă deja în suflet viitoarele vânătăi. De la capătul primului său mandat neconstituţional, preşedintele Ion Iliescu începe să deseneze destinul împleticit al României.

19 mai 2007. Preşedintele Băsescu traversează cu succes un referendum de destituire. Cei şaptesprezece ani necesari pentru a ajunge în acest punct stau sub semnul irosirii. Nici un plan raţional, nici o idee rezonabilă, nici un fior patriotic, nici o tresărire de inteligenţă naţională nu au tulburat mecanismul autosuficienţei, uns şi fiabilizat în cinci rânduri de alegeri. Proiectul politic născut în poala activistului cu trecere la mase şi-a luat în stăpânire limitele. Băsescu şi ceilalţi purtători de iluzie sunt captivi. Luna mai, gazda aniversărilor sumbre, nu are, nici în ediţia 2008, vreo şansă de reabilitare
.

Istoria e o selecţie impulsivă de fapte, o culegere de probleme cu soluţie festivă, o criză milenară de subiectivism patentat, o conversaţie slabă despre ceremonii.

În ultimă instanţă, istoria e o carte de impresii în care, dacă ai curiozitatea să o răsfoieşti la plecare din muzeu, dai doar de nume. Obsesia ei pentru persoane, în detrimentul faptelor, e norocul unor inşi precum Iliescu, Băsescu, şi lista poate continua cu altă ocazie.

Suntem în mai şi e o bună ocazie să observăm că nu doar calendarul îi apropie. Pe Iliescu şi Băsescu îi pune laolaltă greutatea lor aproape simetrică în mentalul românesc. Ce a reţinut cronologia faptelor din fiecare e prea puţin important. Decisiv e cât au reţinut ei din timpul alocat mişcării: care e contribuţia fiecăruia la stagnare, la apatie şi la regres.

Iubiţi egal şi totuşi diferit, de popoare diferite mental şi geografic, Iliescu şi Băsescu par să aibă aceeaşi compoziţie chimică a seducţiei. Identici prin pasiunea şi potenţialul de agresivitate stârnite în mase, ei se deosebesc fundamental prin practica amorului electoral şi prin clientela frecventată. Carisma lui Iliescu e arhetipală, vine de la originile mitului, din epoca şuşotelii în CC, a mersului la teatru, a şuetelor cu intelectualii acceptaţi, a prieteniei cu Gorbaciov, a vizitei în China, a marginalizării aurite de la Timişoara şi Iaşi şi a idilelor de prim secretar. În plină fibrilaţie a muncitorimii leneşe din anii ’90, Iliescu a reuşit să joace icoana marxistă a activistului bun, mântuitorul deviaţionist aşteptat la Europa Liberă şi sosit cu haina purtată tovărăşeşte pe umeri, coborât dintr-un lung şir de prezidii spre un şir de prezidii şi mai lung, din prezidiul-iesle în prezidiul-mausoleu, căci din prezidii s-a născut şi în prezidii o să moară.

Carisma lui Băsescu n-a avut timp de patină. Ea s-a născut în direct, sincronă cu fenomenul, a fost cronica unui pogorâri aşteptate. Antierou prin fizic, maniere şi caracter, supererou prin retorică, vitalitate şi gest, Băsescu a fost omul exploziei şi al saltului, ciobanul elocvent care a violat letargia publică şi a făcut-o apoi să se îndrăgostească de el. A zguduit masele când ţara părea de nezguduit, a aprins entuziasme acolo unde se înstăpânise resemnarea. Totul, nu fără o anume inconştienţă, cu o pripeală mitocănească şi cu un aer fanfaron, dar cumpărându-şi, conştient, o nelinişte permanentă şi instinctiv necesară.
Paşii pe loc sunt echilibraţi în gravitate. Iliescu a bătut partidele istorice la propriu, Băsescu le-a anihilat în timp.

Energia
pusă de Iliescu în fugărirea lui Coposu în ’90 e egală cu lucrul mecanic făcut de Băsescu pentru hărţuirea PNŢ-CD în guvernarea Convenţiei. Sforile trase de Iliescu pentru asfixierea PNL în ‘92 sunt la paritate cu efortul lui Băsescu de a-l distruge în ultimii patru ani. Trecutul îi apropie printr-o anume confidenţialitate biografică, dar crimele petrecute sub mandatul Iliescu îi despart net. După cum îi desparte şi sensul major al fiecărui discurs, discursuri golite însă de efect în mod identic.

Minciuna lui Iliescu atunci când vorbeşte de „campania civilizată din ’90 când discutam calm cu liderii partidelor istorice“ e egalată, în algebra etică, de demagogia lui Băsescu atunci când, după referendum, promite să se vadă cu poporul la fiecare trei luni. Iar eliberarea lui Cozma seamănă destul de neplăcut cu trecerea peremistului Dorel Onaca pe listele PD-L. În sensul ei generic, crima înclină categoric spre Iliescu, omul începuturilor tulburi, dar varietăţi perverse ale ei se întrupează în corupţia iradiată dinspre succesor. Clanurile patronate de Băsescu sunt mai soft, dar rămân clanuri, cu sau fără ştirea completă a preşedintelui. Băsescu e mai actual, mai atent şi, chiar dacă vorbeşte limbi străine incomparabil mai prost decât Iliescu, e net mai european.

Sunt doi oameni legaţi fatidic de luna mai, singurii semnificativi din cartea de impresii a modernizării. Un bătrân activist nevindecabil şi un impetuos lipsit de caracter, ambii fascinând poporul, ambii capabili să fi făcut ceva. Ambii dedicaţi, din păcate, doar lor înşişi. Trecerea de la unul la celălalt seamănă, vă rog să scuzaţi stridenţa, cu ce zicea Cioran despre evrei: „Au dat avantajele efemere ale mântuirii pe neajunsurile durabile ale pierzaniei“. Să ne fie resemnarea uşoară!

Si a fost Ziua portilor deschise

Numele Cotrocenilor are legatura explicita cu vånatoarea. Verbul “a cotroceni” inseamna a haitui vånatul sau a cotrobai dupa el prin lastarisuri cu haitasii si copoii. Bucurestiul era inconjurat de Codrii Vlasiei si voda våna in padurea unde se gaseste astazi Palatul Cotroceni. Din acea padure au mai ramas cåteva exemplare de arbori de aproape trei sute de ani aflati in incinta Gradinii Botanice.Duminica, portile palatului au fålfåit ca o pereche de aripi de zagan care se pregateste sa-si ia zborul si s-au deschis solemn si adånc, ca pentru o vånatoare magica. Poporul a navalit in curtea miracolelor sa-l vada pe cel mai politic animal din tara, sa-i atinga umbra, sa-i respire aerul, sa-i auda glasul. Unii au venit sa-l cotroceneasca pe voda pe locul unde cotrocenea voda, l-au amusinat toata dimineata pe la portile palatului, imbracati in culoarea rosie a turbarii.Cei ramasi pe tusa au facut tot felul de socoteli: ca de ce zicea animalul politic ca nu va tine niciodata Ziua portilor deschise, dar s-a rasucit brusc? Ca pentru cine le-a deschis de fapt? Pentru prieteni, ca sa vada cåti au mai ramas,
sau pentru dusmani, ca sa-i poata numara pe indelete? Ca de ce, daca le-a deschis, animalul politic a luat-o spre mare, lasåndu-si cu ochii in soare atåt oaspetii, cåt si enemicii? Ca din cauza la caldura a luat-o spre Mangalia? Ca le-a deschis ca e an electoral? Ca din cauza la bråul Maicii Domnului a plecat animalul la Mangalia, ca a avut o revelatie mistica, mai importanta decåt portile deschise si ca de aia s-a rasucit pe ultima suta de metri, ca sa dea måna cu bråul? Ca partidul sau de suflet e la pamånt si o poarta deschisa e ca poarta in casa de la jocul de table, prin care iti mai recåstigi din puterea pierduta? La ora in care incerc sa ma dumiresc asupra paradoxurilor aiuritoare iscate de comportamentul animalului politic, soarta evenimentului nu e deloc clara si e greu de pronosticat cum se va ispravi Ziua portilor deschise. Ce este cert e ca se face taman acuma anul de cånd cei 322 de haitasi si vånatori au planuit sa bea sångele maretei fiare de la Cotroceni, iar poporul, sedus de fascinatia sa, trebuia atras in vizuina animalului, prin niste porti larg deschise, unde sa se månie ritualic si sa-si coaca planurile de razbunare pe haitasi si vånatori.

Liste sau whisky?

Coaliţia pentru o Guvernare Curată şi-a făcut şi anul acesta temele şi ne-a pregătit o listă documentară cu "dalmaţienii" care vor candida
pentru consiliile judeţene, miza principală a acestui scrutin. Aşa cum probabil ne aşteptam cu toţii, cei mai mulţi "dalmaţieni" sunt în curtea PSD, partid care nu se dezminte nici în acest an şi ne propune în alegeri persoane cu multe bube negre în CV. Dar atâta vreme cât Năstase, Mitrea şi alţi fruntaşi social-democraţi sunt anchetaţi de procurori şi conduc în continuare partidul, nu e de mirare că social-democraţii sunt cei mai pătaţi la dosare
. Interesant este că pe locul doi se situează PNL, semn că cei patru ani de guvernare au priit liberalilor, care, pe lângă averi, s-au ales şi cu multe pete negre la dosare. Medalia de bronz revine PDL, partid care s-a ales din împerecherile nepotrivite şi cu oameni aflaţi departe de principiile morale reclamate de liderii partidului. Lista e gata, toată lumea o poate consulta, o poate contesta, cum de altfel s-au şi grăbit să o facă. Din nefericire pentru noi, aceste liste nu vor conta prea mult la votul din iunie. Puşi să aleagă între moralitatea candidaţilor şi sticla de whisky, ultima ofertă electorală a partidului lui Gigi, mi-e teamă că majoritatea va alege, aproape cu ochii închişi, whisky.